În ultimii ani, cercetătorii au susținut că persoanele care își continuă educația pe tot parcursul vieții au un risc mai scăzut de a dezvolta boala Alzheimer, care este cea mai comună formă de demență și care se caracterizează în principal prin pierderea progresivă a memoriei. Cu toate acestea, studiile publicate în acest an nu au găsit nici o dovadă care să susțină această concluzie.
Un nivel înalt de educație trebuie să stimuleze o rezervă cognitivă a unei persoane, care se referă la capacitatea creierului de a păstra și de a menține funcția cognitivă, în ciuda oricăror daune.
O rezervă cognitivă ridicată ar trebui să acționeze ca o protecție împotriva insuficienței cognitive, care poate să apară în mod natural, pe măsură ce o persoană se îmbătrânește. Dar este cert dacă este cu adevărat eficientă în prevenirea sau încetinirea dezvoltării bolii Alzheimer.
Noua cercetare, condusa de Dr. Rebecca Gottesman, de la Universitatea Johns Hopkins School of Medicine, din Baltimore și colegii săi, nu a gasit nicio legătură între rezerva cognitiva a unei persoane în mijlocul vieții și un risc mai mic de boală Alzheimer.
Cu toate acestea, studiul confirmă faptul că persoanele cu niveluri mai înalte de educație pot rămâne funcționale cognitiv pentru o perioadă mai lungă, datorită faptului că "rezerva" lor durează mai mult până să se epuizeze.
Cercetătorii au prezentat concluziile lor într-un document de studiu care figurează în Journal of Alzheimer's Disease. Cu toate acestea, cercetătorii avertizează că studiul lor nu se referă decât la asociații, nu la relații de cauză și efect.
„Studiul nostru a fost conceput să caute tendințe, nu să dovedească cauza și efectul”, explică Dr. Gottesman, care adaugă: „cu toate acestea, relevarea majoră a studiului nostru este că expunerea la educație și performanță cognitivă mai pronunțată atunci când ești mai tânar poate ajuta conservarea funcției cognitive pentru un timp, chiar dacă este puțin probabil să schimbe cursul bolii.”
Educația nu afectează nivelul de declin, dar crește rezerva cognitivă
Echipa a analizat datele colectate de studiul ARIC (Atherosclerosis Risk in Communities), care a inclus informații de la aproape 16.000 de participanți care au fost sănătosi la momentul inițial și care au intrat în ARIC între 1987 și 1989, la o vârstă mijlocie de viață.
Cercetătorii au urmat progresul sănătății participanților timp de aproximativ două decenii, până când voluntarii aveau 76 de ani, în medie. Dintre numărul total de participanți, aproximativ 57% au fost femei, iar 43% au fost identificate ca afro-americani.
În studiul actual, cercetătorii s-au concentrat pe 331 dintre participanții fără demență la momentul inițial, pentru care aveau date imagisitice ale creierului (PET).
Dintre acești participanți, 54 nu au avut studii liceale, 144 au terminat liceul sau au obținut o diplomă de educație generală (GED), iar 133 au urmat un colegiu sau au primit un alt tip de educație formală continuă.
Acești participanți au fost de acord ă urmeze scanări RMN și PET suplimentare, astfel încât cercetătorii ar putea evalua nivelurile de beta-amiloid în creier, plăcile toxice de beta-amiloid, care perturbă comunicarea celulelor cerebrale și care sunt caracteristice pentru boala Alzheimer.
În plus, cercetătorii au evaluat funcția cognitivă a participanților cu vârste cuprinse între 65 și 84 de ani.
Educația înaltă, scoruri funcțioale cognitive mai mari
Analiza cercetătorilor a arătat că persoanele cu niveluri mai ridicate de educație formală, care implică studii universitare sau profesionale, au avut scoruri funcționale cognitive mai mari - indiferent de cantitatea de beta-amiloid din creier - în comparație cu colegii care au avut niveluri mai scăzute de educație, indiferent de cantiatea de beta-amiloid în creier.
Aceste rezultate indică faptul că, deși nivelurile mai ridicate ale educației sunt legate de o mai bună funcționare a funcției cognitive, acestea nu sunt legate de riscul unei persoane de a dezvolta boala Alzheimer.
Cum sunt influențate etniile
Atunci când au separat datele participanțlor bazate pe etnii, cercetătorii au remarcat, de asemenea, că participanții albi, cu scor mai bun de funcție cognitivă la vârste mai înaintate, au avut un risc de 40% mai mic să facă depozite de beta-amiloid.
În rândul participanților afro-americani, aceștia au găsit același model, deși a fost mai puțin accentuat - cei cu scoruri mai mari ale funcției cognitive la vârste mai târzii au avut un risc de 30% mai scăzut de a crește nivelul de beta-amiloid. „Datele noastre sugerează că mai multă educație pare să joace un rol ca o formă de rezerve cognitive, care ajută oamenii să facă față mai bine la bătrânețe, dar nu afecteaza nivelul real al declinului”, spune dr. Rebecca Gottesman.
„Acest lucru face ca studiile să fie dificile, pentru că cineva care are o educație bună poate fi mai puțin probabil să dovedească un beneficiu al unui tratament experimental, deoarece acestea deja se simt bine”, mai explică dr. Gottesman.
Având în vedere această situație, Dr. Gottesman susține că cercetătorii care dezvoltă terapii pentru boala Alzheimer ar trebui să încerce să găsească, apoi să vizeze markeri individuali ai afecțiunii, adaptându-și, astfel, abordarea pentru fiecare pacient.
Mai mult, ea crede că pentru a oferi informații mai valoroase, cercetarea în Alzheimer ar trebui să vizeze performanțele cognitive ale oamenilor pe parcursul unei perioade de studiu extinse, mai degrabă decât să o evalueze la un moment dat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
