Boala Alzheimer este o tulburare neurodegenerativă, un tip de demență, care afectează gândirea, comportamentul și memoria, iar cercetătorii se află într-o cursă continuă pentru a descoperi mecanismul care duce la apariția acestei boli, astfel încât să poate veni și cu un tratament eficient. De altfel, toate tratamentele au avut un succes redus, fiind vizate, cel puțin până acum, ameliorarea simptomelor bolii Alzheimer.
În ultimii ani, un număr tot mai mare de studii științifice au susținut o ipoteză alarmantă, potrivit căreia boala Azheimer nu este doar o boală, ci și o infecție, notează Science Alert.
Vezi și: Fumatul, hiperglicemia și legătura cu PARADONTOZA
Boala Alzheimer, legătura cu infecțiile
Mai mult decât atât, numeroase studii sugerează că răspândirea mortală a bolii Alzheimer depășește toate datele pe care cercetătorii le știau până acum.
Un astfel de studiu a sugerat că în spatele Alzheimer s-ar afla boala gingivală. Astfel, în lucrarea condusă de Jan Potempa, cercetătorii au raportat faptul descoperirea agentului patogen ce provoacă gingivita, Porphyromonas gingivalis, în creierele pacienților decedați cu Alzheimer. De asemenea, o proteină este considerată și ea vinovată de aparița bolii Alzheimer, este vorba de amiloidul beta.
Deși nu este prima dată când cei doi factorii au fost legați de apariția celei mai răspândite forme de demen/ă, cercetătorii au mers mai departe.
Astfel, echipa de cercetare coordonată de compania Cotezyme nu a pretins descoperirea de dovezi definitive în acest sens, legat de cauzalitatea bolii Alzheimer, dar se află pe o linie destul de solidă.
"Agenții infecțioși au fost implicați în dezvoltarea și progresia bolii Alzheimer înainte, dar dovezile de cauzalitate nu au fost convingătoare", a declarat Stephen Dominy, coordonatorul echipei de cercetare, la momentul respectiv.
"Acum, pentru prima dată, avem dovezi solide care fac legătura între agentul patogen intracelular Gram-negativ, P. gingivalis, și patogeneza Alzheimer”
În plus, echipa a identificat enzime toxice numite gingipaine secretate de bacterie în creierul pacienților cu Alzheimer, care s-au corelat cu doi markeri separați ai bolii: proteina tau și o etichetă proteică numită ubiquitină.
Un lucru la fel de important este dacă boala gingivală cauzează Alzheimer sau dacă demența duce la o îngrijire orală precară.
De altfel, stomatologii susțin că există o corelare importantă între sănătatea dentară și cea generală. ”Statistic, cam 30 dintre oamenii de pe acest Pământ, care trec de 60 de ani nu mai au niciun dinte în gură. Iar aceasta este o problemă destul de mare”, afirmă dr. Ionuț Leahu, medic stomatolog.
Boala Alzheimer, cauze și simptome
Din ceea ce se știe până în acest moment, cauzele bolii Alzheimer nu sunt ceva singular, existând o serie de factori de risc care cresc șansele de a dezvolta această boală.
”Printre aceștia se numără vârsta înaintată, istoricul familial, cei care au suferit de un traumatism cranian grav și obiceiurile nesănătoase care duc la obezitate, hipertensiune arterială și/sau diabet. De asemenea, femeile sunt mai predispuse decât bărbații”, susține dr. Gandhi, citat de Eatthis.
Simptomele comune bolii Alzheimer, care afectează 60-70% dintre cei cu demență, includ:
- Uitarea
- Probleme cu activitățile zilnice
- Greșeli cu privire la timp și loc
- Probleme de limbaj
- Pierderea lucrurilor
- Judecata slabă
- Retragere din activitățile sociale
- Schimbări de comportament și de caracter
- Neliniște
- Probleme cu vederea.
Oxitocina, eficientă în boala Alzheimer. 60-70% dintre cei cu demență suferă de Alzheimer
Un studiu nou, realizat de cercetătorii de la Universitatea din Tokyo, a constatat că un derivat de oxitocină care penetrează celulele și care este administrat în pasajele nazale ale șoarecilor cu probleme de memorie a inversat deteriorarea cognitivă a rozătoarelor, notează Medical News Today.
Deși studiul a folosit șoareci și nu participanți umani, constatările sugerează că oxitocina ar putea reduce potențial deficiențele cognitive asociate cu boala Alzheimer.
Oxitocina este un hormon responsabil de comportamentele de legătură și de atașamentul romantic. Prin urmare, este adesea denumit ”hormonul iubirii”. Oxitocina joacă, de asemenea, un rol esențial în naștere și în alăptare.
Într-un studiu anterior al cercetătorilor de la Universitatea de Științe din Tokyo, oamenii de știință au descoperit că oxitocina ar putea inversa efectele peptidelor amiloid-beta în hipocampul șoarecilor.
Pornind de la aceste descoperiri, echipa de cercetători a încercat să examineze efectele oxitocinei la șoarecii cu deficiențe de memorie induse de peptidelor amiloid-beta.
În mod specific, oamenii de știință au dorit să determine dacă oxitocina ar putea influența memoria spațială. Citește mai departe AICI.
Vezi și: Demența, risc redus prin scăderea tensiunii. Care sunt factorii de risc ce duc la demență
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
