Bisfenolul A (BPA) este o substanță chimică sintetică utilizată pe scară largă în Uniunea Europeană, cu un volum anual de producție și import de peste un milion de tone, conform reglementărilor REACH. Principalul său rol este în fabricarea de polimeri, precum materialele plastice policarbonate și rășinile epoxidice, care se regăsesc în diverse produse de consum, inclusiv ambalaje alimentare, sticle reutilizabile și recipiente pentru depozitarea alimentelor.
BPA este esențial în producția ambalajelor alimentare precum policarbonatele folosite la biberoane, recipiente de depozitare, iar rășinile epoxidice acoperă cutiile de conserve și interiorul țevilor de apă potabilă.
De asemenea, BPA este esențial și în producția altor produse de consum precum hârtia termică, textile, vopsele, adezivi, echipamente electronice, materiale de construcție, jucării, CD-uri, dispozitive medicale și sigilii dentare.
Cum afectează BPA sănătatea?
BPA este clasificat în Uniunea Europeană drept substanță chimică periculoasă din cauza multiplelor riscuri. Unul dintre cele mai mari riscuri reprezintă afectarea fertilității. De asemenea, poate cauza leziuni oculare grave, reacții alergice cutanate și iritații respiratorii. Este un perturbator endocrin, interferând cu funcționarea normală a sistemului hormonal. Poate influența funcția reproductivă, dezvoltarea glandelor mamare, funcțiile cognitive și metabolismul.
Studiile recente au arătat efectele BPA asupra sistemului imunitar, inclusiv inflamații și condiții autoimune, chiar la doze foarte mici. Drept urmare, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a redus drastic aportul zilnic tolerabil (TDI) la 0,2 nanograme pe kilogram corp / zi, față de 4 micrograme stabilite anterior.
Majoritatea europenilor sunt expuși la BPA, principalele surse fiind:
- Alimentele și băuturile: urme de BPA pot migra din ambalaje în conținut.
- Apa potabilă: rășinile epoxidice din țevi pot elibera BPA.
- Produsele din plastic și alte articole de consum: jucării, echipamente medicale sau hârtie termică.
Un studiu de biomonitorizare desfășurat între 2014-2020 a detectat BPA în urina a 92% dintre participanții din 11 țări europene. Nivelurile depășesc pragul de siguranță stabilit de EFSA, indicând un risc semnificativ pentru sănătate.
Pentru a proteja populația, Uniunea Europeană a introdus măsuri stricte, precum interzicerea BPA în biberoane din plastic (2011) și în ambalajele alimentare pentru copii sub trei ani (2018).
Limitarea cantității de BPA care migrează din materialele plastice și jucării (2018), dar și interzicerea BPA în hârtia termică utilizată pentru bonuri (2020).
Comisia Europeană plănuiește extinderea restricțiilor și propune interzicerea utilizării BPA în contact cu alimentele.
Înlocuitori ai BPA, soluție controversată
Alternativa BPA, precum bisfenolul S (BPS) și bisfenolul F (BPF), sunt utilizate din ce în ce mai des, dar prezintă și ele riscuri similare asupra sănătății, cum ar fi efectele perturbatoare endocrine și toxicitatea reproductivă.
Acestea subliniază necesitatea reglementării bisfenolilor ca grup, nu individual, pentru a preveni substituțiile ineficiente.
Deși expunerea la BPA a scăzut ușor în urma măsurilor de reglementare, nivelurile rămân în continuare ridicate, constituind o amenințare pentru sănătatea publică.
Implementarea rapidă a noilor reglementări și monitorizarea continuă sunt esențiale pentru protejarea populației europene.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
