Un bărbat a fost diagnosticat cu malarie, la Iași. Bărbatul în vârstă de 41 de ani s-a întors, la finele lunii iulie, din Camerun. Deoarece prezenta simptome asemănătoare unei viroze respiratorii, acesta s-a adresat medicului de familie care i-a prescris tratament simptomatic. Pentru că starea de sănătate nu i s-a îmbunătăţi după acest tratament, bărbatul s-a prezentat la Spitalul Municipal Paşcani, unde de asemenea a fost supus unei scheme de tratament pe care l-a urmat în regim de spitalizare.
”Este plasmodium falcifarum. Nu este o formă gravă. Pacientul are o stare generală bună. Are tratament”, a declarat, în exclusivitate pentru DC Medical, prof. univ. dr. Carmen Dorobăț.
Cum se transmite malaria
Malaria este o boală acută febrilă întâlnită mai ales pe continentul african şi în ţările subsahariene determinată de infecţia parazitara cu diferite specii de Plasmodium. Boala poate fi întâlnită la toate categoriile de vârstă şi sex însă persoanele cu risc crescut de a dezvolta forme severe de malarie cu potenţial letal, sunt reprezentate de copii până la 5 ani, gravidele şi bolnavii de HIV/SIDA dar şi cei care efectuează deplasări în scop turistic într-o zonă endemică (South America, sub Saharan Africa).
”Cei care circulă în mediu cu risc de a fi înțepați de țânțari, asta înseamnă zonele tropicale și subtropicale trebuie să aibă grijă să facă chimio-profilaxia pentru malarie. Este vorba despre tablete care se iau cu o săptămână înainte de a pleca, pe toată durata șederii și patru săptămâni după. Medicii epidemiologi de la nivelul Direcțiilor de Sănătate Publică, fie medicii infecționiști pot prescrie tratamentul.
Toți cei care ar merge în zone cu risc ar trebui să aibă o întrebare în acest sens. Boala nu este contagioasă de la om la om. Ea se transmite numai prin înțepătura țânțarului care poartă acest agent infecțios. Boala nu se poate lua decât în zonele geografice respective la persoanele care nu urmează această chimio-profilaxie”, a declarat în exclusivitate pentru DC Medical, Carmen Dorobăț.
Vezi și: Postul negru, cheia tinereții. Dr. Cezar: E bun pentru echilibru și pentru regenerarea organismului
Malaria - simptome
Semne și simptome de malarie pot include:
- Febră
- Frisoane
- Senzație generală de disconfort
- Cefalee
- Greață și vărsături
- Diaree
- Dureri abdominale
- Dureri musculare sau articulare
- Oboseală
- Respirație rapidă
- Ritm cardiac rapid
-Tuse
Simptomele mai pot debuta cu frisoane, urmate de o febră mare, urmată de transpirație și o revenire la temperatura normală. Semnele și simptomele malariei încep de obicei în câteva săptămâni după ce persoanele au fost mușcate de un țânțar infectat.
Malaria - diagnostic
Diagnosticul de malarie este suspicionat în prezenţa simptomatologiei clinice specifice apărute în urma unei călătorii în zone tropicale endemice, anamneza pacientului având rol esenţial în orientarea rapidă a medicului către o infecţie cu Plasmodium.
Investigaţiile paraclinice de laborator care confirmă diagnosticul de malarie sunt reprezentate de către examinarea microscopică a frotiului sangvin periferic în picătură groasă, care evidenţiază anomalii morfologice specifice la nivelul hematiilor şi prezenţa de limfocite reactive, detecţia acidului nucleic specific pentru Plasmodium prin tehnici de PCR şi detecţia antigenului protozoarului în sânge, arată Mayo Clinic.
Vezi și: Activitatea fizică, necesară. Ce și câte boli pot fi prevenite dacă faci puțină mișcare
Malaria - tratament
Terapia medicamentoasă în cazul malariei trebuie iniţiată în cel mult 2 ore de la prezentarea bolnavului cu simptomatologie clinică sugestivă pentru infecţia cu Plasmodium. În situaţiile în care din diferite motive se înregistrează o întârziere a diagnosticului de laborator, terapia se va institui pe baza anamnezei şi al examenului clinic în funcţie de recomandările OMS, luându-se în considerare rezistența la antimalarice a diferitelor specii de Plasmodium.
Obiectivul terapiei combinate cu antimalarice este acela de a elimina o cantitate cât mai mare de plasmodii din circulaţia sangvină cu prevenirea evoluţiei severe, a complicaţiilor pe termen lung dar şi a apariţiei formelor multidrog rezistente ale protozoarelor. Toţi pacienţii confirmaţi şi trataţi cu antimalarice vor fi supuşi unui bilanţ la 14 zile de la iniţierea terapiei pentru depistarea eventualelor recăderi datorate eşecului terapeutic sau prin rezistenţă la tratament.
Vezi și: Un gram de sare, diferența pentru milioane de AVC și atacuri de cord. Ar avea și alte beneficii
Măsurile de prevenţie în cazul malariei au ca scopuri principale:
- Asigurarea protecţiei faţă de mediu înconjurător prin utilizarea de spray urî repelente, haine adecvate şi plase de ţânţari speciale;
- Chimioprofilaxie prin administrarea antimalaricelor cu o săptămână înainte de călătoriile în zone endemice şi până la 4 săptămâni după întoarcere în ţară; în cazul copiilor din zonele endemice africane se poate opta pentru vaccinarea antimalarică;
- Controlul sângelui transfuzat;
- Controlul vectorilor prin măsuri specifice de combatere a populaţiilor de ţânţar Anophel prin intermediul insecticidelor, notează Science Direct
Malaria - complicații
Malaria poate fi fatală, în special atunci când este cauzată de speciile plasmodiu comune în Africa. Organizația Mondială a Sănătății estimează că aproximativ 94% din totalul deceselor cauzate de malarie apar în Africa – cel mai frecvent la copiii cu vârsta sub 5 ani.
Malaria mai poate provoca complicații grave precum:
- Malarie cerebrală. Dacă celulele sanguine umplute cu paraziți blochează vasele mici de sânge la creier (malarie cerebrală), pot apărea umflături ale creierului sau leziuni ale acestuia. Malaria cerebrală poate provoca convulsii și comă.
- Probleme de respirație. Lichidul acumulat în plămâni (edem pulmonar) poate face dificilă respirația.
- Afectare internă. Malaria poate afecta rinichii sau ficatul sau poate provoca ruptura splinei. Oricare dintre aceste condiții pot fi viața în pericol.
- Anemie. Malaria poate duce la a nu avea suficiente celule roșii din sânge pentru o aprovizionare adecvată cu oxigen pentru țesuturile corpului (anemie).
- Glicemie scăzută. Forme severe de malarie poate provoca scăzut de zahăr din sânge (hipoglicemie), la fel ca poate chinina - un medicament comun utilizat pentru combaterea malariei. Glicemia foarte scăzută poate duce la comă sau deces.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
