Experții de la WebMD au compus o listă cu teste și analize pe care bărbații ar trebui să și la facă la anumite intervale de timp pentru a ști exact care e stare alor de sănătate.
De ce e important să faci teste și analize
Testele de screening descoperă bolile devreme, înainte de a avea simptome, când sunt mai ușor de tratat. Cu detectarea precoce, cancerul de colon, spre exemplu, poate fi învins din față, cum se spune. Diagnosticarea precoce a diabetului poate ajuta la prevenirea complicațiilor cum ar fi pierderea vederii, a picioarelor și impotența. Testele de care aveți nevoie diferă în funcție de vârstă și pe factorii dumneavoastră de risc.
Cancer de prostată
În 2018, conform World Cancer Research Fund, peste 1,2 milioane de bărbați au fost diagnosticați cu cancer de prostată, asta însemnând 7,5% din totalul cazurilor noi de cancer la nivel mondial. După cancerul pulmonar, este cea mai des diagnosticată formă de cancer la bărbați (14,5% din totalul cancerelor la bărbați, excluzând melanomul). Tinde să fie un cancer cu creștere lentă, dar există și tipuri agresive ale cancerului de prostată. Testele de screening pot descoperi boala devreme, uneori înainte de apariția simptomelor, când tratamentele sunt cele mai eficiente.
Teste pentru cancer de prostată
Testele de screening pentru bărbații sănătoși pot include un examen digital rectal (DRE) și, eventual, un test de sânge pentru antigenul specific prostatic (PSA). Ghidurile americane recomandă folosirea rutină a testului PSA. Societatea Americană de Cancer sfătuiește fiecare bărbat să discute cu un medic despre riscurile și posibilele beneficii ale testului pentru antigenul specific prostatic.
Discuțiile ar trebui să înceapă la:
50 de ani pentru bărbații cu risc mediu;
45 de ani pentru bărbații cu risc ridicat, inclusiv afro-americanii;
40 de ani pentru bărbații cu istoric familial de cancer de prostată.
Cancerul testicular
Acest cancer neobișnuit se dezvoltă în testiculele unui bărbat, în glandele reproductive care produc spermă. Cele mai multe cazuri apar la vârste între 20 și 54 de ani. Societatea Americană de Cancer recomandă ca toți bărbații să facă și un examen testicular atunci când văd un medic pentru o consultație de rutină. Bărbații cu risc crescut (un istoric familial sau un testicul nedescendent) ar trebui să discute cu un medic despre teste pentru depistarea acestei forme de cancer. Unii medici recomandă auto-examene regulate, pentru a remarca dacă apar gâlme duri, umflături netede sau modificări în dimensiunea sau forma testiculelor.
Cancerul colorectal
Cancerul colorectal este a doua cauză cea mai comună de deces din cauza cancerului. Bărbații au un risc ușor mai mare de a-l dezvolta decât femeile. Majoritatea cancerelor de colon se dezvoltă încet din polipii colonului: excrescențe pe suprafața interioară a colonului. După ce se dezvoltă cancerul, acesta poate invada sau se poate răspândi în alte părți ale corpului. Modul de a preveni cancerul de colon este de a găsi și elimina polipii înainte ca aceștia să devină canceroși.
Teste pentru cancerul de colon
Screeningul începe la vârsta de 50 de ani pentru adulții cu risc mediu. O colonoscopie este un test comun pentru detectarea polipilor și a cancerului colorectal. Un medic vede întregul colon utilizând un tub flexibil și o cameră foto. Polipii pot fi eliminați chiar la momentul testului, în anumite clinici. O alternativă similară este o sigmoidoscopie flexibilă care examinează numai partea inferioară a colonului.
Unii pacienți optează pentru o colonoscopie virtuală - o scanare CT - sau o clismă cu bariu de dublu contrast - o radiografie specială - deși dacă sunt detectați polipi, este necesară o colonoscopie reală pentru a-i elimina.
Cum se face colonoscopia, află AICI.
Cancerul de piele
Cea mai periculoasă forma a cancerului de piele este melanomul (prezentat aici). Începe în celule specializate numite melanocite, care produc culoarea pielii. Bărbații în vârstă sunt de două ori mai predispuși să dezvolte melanom ca femeile de aceeași vârstă. Bărbații sunt, de asemenea, de 2-3 ori mai predispuși să facă un cancer de piele non-melanom, carcinomul celular și celular scuamos, decât femeile. Riscul crește pe măsură ce expunerea la soare și / sau paturi de bronzare se acumulează de-a lungul anilor, iar arsurile ar putea accelera riscul.
Screening pentru cancerul de piele
Societatea Americană de Cancer și Academia Americană de Dermatologie recomandă auto-examinările periodice ale pielii pentru a verifica eventualele modificări ale petelor de pe piele, inclusiv forma, culoarea și dimensiunea acestora. Un examen de piele făcut de un dermatolog sau alt profesionist în domeniul sănătății ar trebui să facă parte dintr-o verificare de rutină. Tratamentele pentru cancerul de piele sunt mai eficiente și mai puțin deformante atunci când aceste forme d ecancer sunt diagnosticate timpuriu.
Tensiune arterială crescută (hipertensiune arterială)
Riscul creșterii tensiunii arteriale crește odată cu vârsta. De asemenea, este legat de greutate și de stilul de viață. Tensiunea arterială ridicată – hipertensiunea - poate duce la complicații grave, fără simptome anterioare, inclusiv un anevrism - balonare periculoasă a unei artere care se rupe. Dar poate fi tratată, și asta va reduce riscul pentru boli de inimă, accident vascular cerebral și insuficiență renală. Important e să vă cunoașteți tensiunea arterială. Dacă este mare, discutați cu medicul pentru a o controla.
Screening pentru hipertensiune
Analizele de tensiune dau două valori: prima (sistolică) este presiunea în artere atunci când inima bate. A doua (diastolică) este presiunea dintre bătăi. Tensiunea arterială normală este mai mică de 120/80. Tensiunea arterială ridicată este de 130/80 sau mai mare, iar între cele două sunt prehipertensiunea - o piatră de hotar majoră pe drumul spre hipertensiune. Cât de des trebuie verificată tensiunea arterială depinde de cât de mare este și de alți factori de risc pe care îi aveți: gen fumat, sedentarism, obezitate...
Nivelul colesterolului
Un nivel ridicat de colesterol „rău" LDL în sânge determină formarea plăcii în pereții arterelor. Acest lucru vă crește riscul bolilor de inimă. Ateroscleroza - întărirea și îngustarea arterelor - poate progresa fără simptome timp de mulți ani. În timp, aceasta poate duce la atac de cord și accident vascular cerebral. Modificările stilului de viață și medicamentele pot reduce acest colesterol „rău" și pot reduce riscul bolilor cardiovasculare.
Determinarea nivelului de colesterol
Panoul lipidic din sânge este un test de sânge care vă spune nivelurile de colesterol total, colesterol LDL „rău", colesterol HDL „bun" și trigliceride (grăsimile din sânge). Rezultatele spun foarte multe și medicului dumneavoastră, care vă va face recomandări despre ce trebuie să faceți pentru a reduce riscul de boli de inimă, accident vascular cerebral și diabet. Începând cu vârsta de 20 de ani, bărbații trebuie să fie examinați dacă prezintă un risc crescut de boli de inimă. Începând cu vârsta de 35 de ani, bărbații au nevoie de testarea regulată a colesterolului.
Diabetul de tip 2
O treime dintre americanii cu diabet nu știu că au această boală. La români proporția ar putea fi și mai mare, undeva la 50%. Diabetul zaharat necontrolat poate duce la boli de inimă și accident vascular cerebral, boală de rinichi, orbire din cauza deteriorării vaselor de sânge a retinei (arătate aici), leziuni ale nervilor, pierderea membrelor (după piciorul diabetic) și impotență. Acest lucru nu trebuie să se întâmple. Mai ales atunci când este diagnosticat tipuriu, diabetul poate fi controlat și complicațiile pot fi evitate cu dietă, exerciții fizice, pierderea în greutate și medicamente.
Screening pentru diabetul de tip 2
Un test de zahăr din sânge sau un test de toleranță la glucoză pot fi utilizate singure sau împreună pentru a examina diabetul. Adulții sănătoși ar trebui să facă testul la fiecare trei ani începând cu vârsta de 45 de ani. Dacă aveți un risc mai mare, inclusiv colesterolul mare sau tensiunea arterială ridicată, puteți începe testarea mai devreme și mai frecvent.
Virusul imunodeficienței umane (HIV)
HIV este virusul care provoacă SIDA. Este în sângele și în alte secreții ale organismului infectat, chiar și atunci când nu există simptome. Se răspândește de la o persoană la alta când aceste secreții vin în contact cu vaginul, zona anală, gura, ochii sau o leziune a pielii. Tratamentele moderne, care reduc masiv încărcătura virală, pot preveni infecția HIV să devină SIDA, dar aceste medicamente pot avea efecte secundare grave, așa că paza bună trece primejdia rea.
Testele de Screening HIV
Persoanele infectate cu HIV pot să nu aibă simptome ani de zile. Singura modalitate de a ști că sunt infectate este să facă o serie de teste de sânge, care caută anticorpi pentru HIV în sânge. Plus, în primele săptămâni de la infecție, cantitatea de virus (încărcătura virală) și nivelul antigenului p24 din sânge pot fi destul de mari. Există și un al treilea test, un auto-test (se găsește și în România), care poate fi achiziționat fără prescripție medicală și care este recomandat să fie utilizat la 3 luni de la contactul sexual sau injecția cu risc de infectare cu virusul HIV. Este posibil să nu fiți infectați și să manifestați în continuare rezultate pozitive la astfel de teste. Deci, un al patrulea test numit test Western blot se face pentru confirmare. Dacă credeți că ați fost expus la HIV, întrebați medicul despre aceste teste.
Prevenirea răspândirii infecției cu HIV
Majoritatea persoanelor recent infectate este pozitivă la două luni după infectare. Dar până la 5% sunt încă negativi după șase luni. Sexul sigur - abstinența sau folosirea întotdeauna a prezervativelor - este necesar pentru a evita infectarea cu HIV și alte infecții cu transmitere sexuală. Utilizatorii de droguri nu ar trebui să împartă ace.
Glaucom
Acest grup de boli oculare dăunează treptat nervului optic și poate duce la orbire - iar pierderea semnificativă, ireversibilă a vederii poate să apară înainte ca persoanele cu glaucom să observe eventualele simptome. Testele de screening caută o presiune anormal de mare în ochi, pentru a diagnostica și putea trata starea înainte ca aceasta să afecteze nervul optic.
Sceeningul pentru glaucom
Testările oculare pentru glaucom se bazează pe vârsta și riscul personal:
Sub 40: La fiecare 2-4 ani,
40-54: la fiecare 1-3 ani,
55-64: La fiecare 1-2 ani,
65 la fiecare 6-12 luni.
Discutați cu un medic despre screening mai devreme și mai frecvent, dacă vă aflați într-un grup cu risc crescut, inclusiv afro-americani, cei cu antecedente familiale de glaucom, leziuni oculare anterioare sau ați utilizat medicamente cu steroizi.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
