Terapia cu muzică crește conectivitatea în rețele cheie din creier, spun cercetătorii. Nu numai atât, sesiunile de cântat îmbunătățesc abilitățile de comunicare socială și calitatea vieții pentru familia pacientului.
De ce muzica
„Răspândirea universală a muzicii o face aplicabilă la nivel global și poate fi implementată cu resurse relativ puține pe scară largă în mai multe setări, cum ar fi acasă și școală", a declarat autorul principal al studiului, Aparna Nadig, pentru medicinenet.com. El este profesor asociat la Școala de Științe ale Comunicării și Disfuncționalități de la Universitatea McGill din Montreal.
Studiul a inclus 51 de copii cu autism, cu vârsta cuprinsă între 6 și 12 ani, care au fost repartizați la întâmplare în grupul de terapie muzicală sau în cel de control.
Copiii din grupul de muzică au participat la sesiuni de 45 de minute în care au cântat, s-au jucat cu diferite instrumente și au lucrat cu un terapeut pentru a se implica în interacțiune. Copiii din grupul de control au lucrat cu același terapeut pe jocuri interactive, dar nu au avut activități muzicale.
Ameliorează simptomele, nu vindecă
După trei luni, părinții copiilor din grupul de muzică au raportat îmbunătățiri în ceea ce privește abilitățile de comunicare ale copiilor și calitatea vieții familiale, comparativ cu părinții copiilor din grupul de control.
Părinții copiilor din ambele grupuri nu au raportat și reduceri ale severității autismului.
Scannări ale creierului au arătat că puștii din grupul de muzică au avut o conectivitate crescută între regiunile auditive și motorii din creier. Cercetătorii au explicat faptul că o conectivitate optimă între respectivele regiuni ale creierului este esențială pentru integrarea stimulilor senzoriali în mediul nostru și este esențială pentru interacțiunea socială. De exemplu, atunci când comunicăm cu o altă persoană, trebuie să fim atenți la ceea ce spune, să planificăm înainte, să știm când este rândul nostru să vorbim și să ignorăm zgomotul irelevant. Pentru persoanele cu autism, aceasta poate fi adesea o provocare.
Subiecții studiului au avut, de asemenea, o conectivitate scăzută între regiunile auditive și vizuale, care sunt adesea supraconectate la persoanele cu autism, au mai spus autorii.
„Aceste constatări sunt incitante și promițătoare pentru intervenție autism", a declarat autorul principal Megha Sharda, postoctorand la Laboratorul International pentru Creier, Muzică și Sunet de la Universitatea din Montreal, într-un comunicat de presa dat publicității de instituția de învățământ.
Constatările lor au fost publicate recent în revista Psihiatrie Translațională (Translational Psychiatry).
Studiul poate fi consultat, integral, AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
