Astmul este o boală inflamatorie cronică, o inflamație a căilor respiratorii, care apare din motive genetice, dar și din motive legate de mediu.
”Este un rezultat al interacțiunii între factorii genetici și factorii de mediu”, a declarat conf. dr. Camelia Berghea, medic primar alergolog și imunologie, la Digi 24, subliniind că această boală nu poate fi prevenită.
De asemenea, mai spune alergologul ”există factori de risc, există populații de risc și există devreme simptome sugestive astfel încât să poată fi diagnosticat și tratat corect și cu succes pe termen lung”.
În ceea ce privește numărul pacienților cu astm, medicul susține că acesta este în creștere. ”Alături de tot ceea ce înseamnă patologie alergică, și astmul este în creștere, în întreaga lume. Acesta este motivul pentru care toate specialitățile implicate în îngrijirea astmului, vorbim și de alergologi, și de pneumologi, medicul de familie, pediatru, ceea ce înseamnă segment de cercetare în întreaga lume conlucrează în a găsi soluții și de diagnostic, și de tratament, cât mai potrivite, și din segmentul de cercetare probabil că așteptăm mult mai mult decât atât”, a mai spus alergologul.
Astmul, cauze și factori de risc
Cauzele care duc la apariția astmului nu sunt cunoscute cu certitudine, însă pare că astmul este cauzat de o combinație a factorilor de mediu cu cei genetici.
Expunerea la diverși iritanți sau substanțe alergene poate declanșa semnele și simptomele de astm.
Factorii declanșatori ai astmului pot varia de la o persoană la alta și pot include:
- alergeni în suspensie în aer, cum ar fi polenul, acarienii, sporii de mucegai, părul de animale de companie
- infecții respiratorii, cum ar fi răceala obișnuită
- activitatea fizică
- aerul rece
- poluanții și iritanții atmosferici, precum fumul
- anumite medicamente, inclusiv beta-blocante, aspirina și medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene
- sulfiți și conservanți din alimente și băuturi
- boala de reflux gastroesofagian, notează Mayo Clinic.
”Emoțiile pot agrava un tablou de astm, pentru că în principiu astmul înseamnă dificultate de respirație și o reactivitate nepotrivită a căilor respiratorii. De foarte multe ori, stresul sau emoțiile puternice le pot agrava și reprezintă, pentru noi, și o informație de lipsă de control al astmului.
Face parte din interviul pe care îl luăm pacientului atunci când revine la control. Întrebăm de diverșii factori asociați cu exarcerbări, printre care și cei legați de emoții.
Și în felul acesta știm că pacientul nostru are nevoie de mai multă atenție, eventual de schimbarea schemei de tratament”, a mai spus medicul alergolog cu privire la factorii care duc la astm.
Astmul, mai frecvent la copii
Potrivit alergologului, astmul are o prevalență ridicată în rândul copiilor, fiind citat ca ”cea mai frecventă boală cronică la copil și adolescent. Este un organism în dezvoltare, cu căi respiratorii în direct contact cu tot ceea ce înseamnă factori de mediu, direct contact și dialog cu toate virozele care pot să inducă manifestări respiratorii și care în interacțiune cu factorii genetici și, eventual, factori de mediu duc din ce în ce mai frecvent în epoca în care ne aflăm și către astm”, a mai spus medicul.
Astmul poate să apară la orice vârstă, fiind însă mai greu de diagnosticat la copiii mici și preșcolari, dar debutul de astm poate să apară la orice vârstă.
Astmul, simptome
Simptomele astmului variază de la o persoană la alta. Astfel, este posibil să aveți crize de astm rare, să aveți simptome doar în anumite momente - cum ar fi atunci când faceți exerciții fizice - sau să aveți simptome tot timpul.
Semnele și simptomele astmului includ:
- dificultăți de respirație
- strângere sau durere în piept
- respirație șuierătoare la expirație, care este un semn obișnuit de astm la copii
- dificultăți de somn cauzate de dificultăți de respirație, tuse sau respirație șuierătoare
- atacuri de tuse sau de respirație șuierătoare care sunt agravate de un virus respirator, cum ar fi o răceală sau gripă
Semnele că probabil că astmul se agravează includ:
- semne și simptome de astm care sunt mai frecvente și mai supărătoare
- dificultăți tot mai mari de respirație, măsurate cu un dispozitiv utilizat pentru a verifica cât de bine funcționează plămânii dumneavoastră (debitmetru de vârf)
- nevoia de a folosi mai des un inhalator de alinare rapidă, notează Mayo Clinic.
Astmul, diagnostic și tratament
În cazul în care prezentați câteva sau mai multe dintre semnele și simptomele menționate anterior, este necesar să ajungeți la medicul de familie sau la specialist.
Furnizorul de servicii medicale va efectua un examen medical, dar și o serie de investigații, precum spirometria sau teste alergologice.
În ceea ce privește tratamentul, pacientul va învăța să identifice factorii declanșatori astfel încât să evite o eventuală criză de astm, care înseamnă un moment de severitate pentru pacient, ”un moment în care el chiar respiră greu și nu poate folosi aerul eficient, nu poate expira tot aerul din plămâni.
Se sufocă, tușește și are acea respirație zgomotoasă. Iar pentru astfel de situații, un pacient care știe că suferă de astm are cu siguranță o medicație de urgență care să îl ajute să respire repede, mai bine, după care poate să meargă să solicite ajutorul medical suplimentar”, a mai spus medicul.
Tratamentul astmului include:
- medicamente, unele pe termen lung, altele cu aplicare imediată, precum inhalatoarele
- termoplastica bronșică
Tratamentul se aplică în funcție de severitatea simptomelor pacientului cu astm, iar acest lucru este menit pentru a avea un control mai bun asupra bolii, fiind necesară o abordare etapizată.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
