Astenia nervoasă este în general asociată efortului intelectual și se manifestă prin lipsa poftei de mâncare, nevroză gastrică, colită, diaree care alternează cu constipaţia, dar şi epuizarea fizică şi nervoasă. Procesele mintale se desfăşoară cu un efort suplimentar, ceea ce duce la o stare permanentă de oboseală. Uneori, însă, și stresul poate cauza aceste stări.
Plantele medicinale pot fi de un real folos în aceste afecţiuni. Iată câteva dintre ele: tinctura de obligeană, tinctura de genţiană, tinctura de talpa-gâştei, tinctura de angelică, arată biologul Maria Pop în cartea ei, ”Terapia cu plante medicinale şi suplimente alimentare”
De asemenea mai arată ea, gingko biloba are proprietăţi energizante şi de îmbunătăţire a circulaţiei cerebrale, fiind recomandat în circulaţia periferică slabă. Despre astenie, ea mai arată că este o avitaminoză peste care intervine un factor declanşator cum ar fi diferenţele mari de temperatură în perioada de trecere de la un anotimp la altul, sau intoxicaţi ori boli infecţioase. Biologul mai arată că suprasolicitarea fizică sau intelectual poate declanşa astenia, care se manifestă prin stări de oboseală, insomnii, apatie, nervozitate etc.
Plante de ajutor în depresie
Depresia este descrisă de biolog ca „o tulburare a stării afective, care duce la tristeţe sau pierderea speranţei de viaţă pentru o perioadă îndelungată de timp”. Se poate manifesta diferit de la o persoană la alta şi are diferite cauze, însă terapia cu plante poate fi şi în aceste situaţii de mare ajutor. Păpădia este una din cele mai populare plante ce se poate folosi în acest caz, sub formă de salată, primăvara, asociată cu frunze şi muguri de primăvară şi ”miere” de păpădie. ”Aceasta reprezintă o combinaţie protectoare împotriva dezechilibrelor psihice şi glandulare şi revigorantă a întregului organism”, mai arată autoarea.
De asemenea, sunătoarea este descrisă ca o plantă de mare efect în tratarea asteniei şi depresiei. ”Este antidepresivă prin conţinutul în hipercina care inhibă monoaminooxidaza, care inhibă, la rândul ei serotonina. Preparatele de sunătoare sunt de trei ori mai puternice antidepresive decât medicamentele de sinteză”, afirmă autoarea în cartea sa. Talpa gâştei este o altă plantă sedativă generală, mult mai puternică decât valeriana, după cum mai afirmă biologul, şi nu diminuează reflexele, putând fi folosit şi de conducătorii auto. ”Se recomandă în nevrozele cardiace, insomnii, astenii nervoase, stres, hipertiroidie, anxietate etc”.
Profesorul biolog mai recomandă combinaţii precum: fruct de măceş, fructe de fenicul, fructe de anason, mentă, infuzie dintr-o linguriţă de amestec de plante la 200 ml de apă. ”Se beau două ceaiuri pe zi, unul între mese şi unul seara, în cură de 21 de zile”, mai arată ea.
Pentru depresie, ea recomandă în cartea a o combinaţie de plante precum: sunătoarea, gălbenele, roiniţă, cicoare, mentă, păducel, urzică, armurariu, păpădie. ”Se beau câte trei ceaiuri pe zi, în cură de 40 de zile”, mai arată ea. Atenţie, însă, unele plante interacţionează cu medicamentele de sinteză, astfel că nu se utilizează fără sfatul medicului. Sunătoarea, de exemplu, nu se asociază cu medicamentele antidepresive!
Maria Pop este profesor biolog, fitoterapeut, autorul mai multor volume de specialitate.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
