Experții actualizează recomandările privind utilizarea profilactică a aspirinei. În ultimii ani, noi cercetări au contestat recomandarea generală a utilizării zilnice a aspirinei în doze mici pentru adulții în vârstă fără istoric de boli cardiace.
Drept urmare, organizații medicale importante, cum ar fi American College of Cardiology (ACC), American Heart Association (AHA) și United States Preventive Services Task Force (USPSTF), au actualizat ghidurile lor. Recomandările revizuite avertizează împotriva utilizării zilnice a aspirinei pentru persoanele fără boli cardiovasculare (CVD), din cauza potențialelor efecte secundare.
Decizia de a utiliza aspirina ca măsură preventivă nu este simplă. Potrivit cardiologului de la Yale, Dr. Michael Nanna, "depinde de o varietate de factori, inclusiv vârsta unei persoane, factorii de risc și istoricul medical individual". Nu există o soluție universală atunci când vine vorba de terapia cu aspirină.
Ce este boala cardiovasculară
Boala cardiovasculară include o serie de afecțiuni care afectează inima și vasele de sânge. Acestea includ:
Boala arterială coronariană: Îngustarea sau blocarea vaselor de sânge care furnizează oxigen mușchiului cardiac.
Aritmii: Bătăi neregulate ale inimii.
Hipertensiune arterială: Tensiune arterială mare.
Boala arterială periferică: Îngustarea vaselor de sânge care furnizează oxigen organelor și membrelor.
Atac de cord: Blocaj complet al unei artere coronariene, care împiedică fluxul de sânge către inimă.
Insuficiență cardiacă: Inima nu pompează suficient sânge oxigenat.
Accident vascular cerebral (AVC): Reducerea sau blocarea fluxului de sânge către creier, cauzând lipsa de oxigen.
Factorii de risc pentru boala cardiovasculară includ colesterolul ridicat, fumatul, obezitatea, dieta nesănătoasă, inactivitatea fizică, diabetul și consumul excesiv de alcool.
Vezi și: Medicamentul care îți afectează creierul. Crește riscul de demență
De ce medicii recomandau anterior terapia cu aspirină?
Aspirina face parte dintr-o clasă de medicamente numite antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), care include și ibuprofenul și naproxenul. Unul dintre beneficiile cheie ale aspirinei este capacitatea sa de a subția sângele. Prin prevenirea formării cheagurilor de sânge, aspirina poate reduce riscul de atac de cord și accident vascular cerebral, care sunt adesea cauzate de cheaguri de sânge.
Timp de mulți ani, medicii au recomandat aspirina în doze mici (81 miligrame) pentru adulții de 50 de ani și mai mult, ca măsură preventivă împotriva bolilor cardiace, chiar și pentru cei fără un istoric de CVD. Aceasta era o măsură de prevenire primară, adică prevenirea bolilor înainte ca acestea să apară. Prevenirea secundară se referă la utilizarea aspirinei pentru a preveni viitoarele evenimente la persoanele cu un istoric cunoscut de boli cardiace, potrivit Study Finds.
Aspirina - FOTO: Freepik
De ce s-au schimbat ghidurile?
Noile studii au condus la o schimbare semnificativă a ghidurilor. Cercetări, inclusiv studiile ASPREE, ASCEND și ARRIVE, au arătat că riscurile administrării aspirinei zilnice în doze mici ar putea depăși beneficiile pentru prevenirea primară. În timp ce aspirina poate reduce riscul de atac de cord și AVC, aceasta crește și riscul de sângerare, în special în tractul gastro-intestinal și în creier.
Persoanele mai în vârstă, care sunt deja la un risc crescut pentru aceste tipuri de sângerări, pot face față unui pericol mai mare atunci când iau aspirină.
Aceste studii au oferit rezultate mixte, două dintre ele arătând că nu există beneficii, dar există un risc crescut de sângerare, iar unul a arătat o ușoară reducere a riscului de boli cardiovasculare, însă cu un cost în creșterea riscurilor de sângerare.
Vezi și: COVID, impact asupra speranței de viață. A dus la creșterea mortalității din cauze cardiovasculare
Aspirina în prevenirea secundară
Deși beneficiile aspirinei pentru prevenirea primară sunt acum puse sub semnul întrebării, dovezile pentru prevenirea secundară rămân solide. Pentru persoanele care au un istoric de boală cardiacă sau care au suferit o intervenție chirurgicală pe cord, administrarea de aspirină poate oferi în continuare beneficii semnificative prin prevenirea altor evenimente cardiace.
Noile ghiduri pentru prevenirea primară
Ca răspuns la descoperirile acestor studii, AHA și ACC au actualizat recomandările lor. Acestea sugerează luarea în considerare a terapiei cu aspirină pentru persoanele cu vârsta între 40 și 70 de ani, care sunt expuse unui risc substanțial de boală cardiovasculară, însă recomandă întreruperea acesteia la vârsta de 70 de ani.
Între timp, USPSTF recomandă împotrivirea inițierii terapiei cu aspirină pentru prevenirea bolii cardiovasculare la persoanele de 60 de ani și mai mari. Pentru persoanele cu vârsta între 40 și 59 de ani, cu un risc de 10% sau mai mare de a dezvolta boală cardiovasculară într-un interval de 10 ani, utilizarea aspirinei ar trebui să fie luată în considerare pe baza unui caz individual.
Vezi și: Florile care se duc la priveghi. Ce simbolizează, de fapt, fiecare
Ce trebuie să știi despre administrarea aspirinei în doze mici
Pentru majoritatea adulților sănătoși vârstnici, noile ghiduri sugerează că terapia zilnică cu aspirină nu mai este recomandată ca măsură preventivă. Persoanele care iau deja aspirină zilnic ar trebui să consulte medicul lor pentru a determina dacă întreruperea acesteia este adecvată. Decizia ar trebui să fie luată în funcție de factori personali, precum istoricul medical, vârsta și istoricul familial de boli cardiace.
După cum subliniază Dr. Nanna, "aceasta este o chestiune de medicină personalizată și decizii comune". Un medic va evalua factorii de risc individuali ai pacientului pentru atac de cord și AVC și va cântări aceștia față de riscurile de sângerare asociate cu aspirina. Scopul este de a lua o decizie bine informată împreună.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
