Vezi și: Multivitaminele, efect asupra îmbătrânirii biologice. Suplimentarea zilnică, esențială
Un nou punct de vedere contestă restricțiile recente privind utilizarea aspirinei în prevenirea infarctului și a AVC-ului la persoanele sănătoase, susținând că ghidurile majore ar putea fi bazate pe interpretări greșite ale unui studiu-cheie.
Aspirina, sub semnul întrebării
În ultimii ani, recomandările medicale privind utilizarea aspirinei pentru prevenirea primară a infarctului și a accidentelor vasculare cerebrale au fost în mod semnificativ restrânse. Asociația Americană a Inimii (AHA) și Colegiul American de Cardiologie (ACC) au stabilit că aspirina ar trebui prescrisă doar până la vârsta de 70 de ani. Ulterior, Forța de Sarcină pentru Servicii Preventive din SUA (USPSTF) a coborât această limită la 60 de ani.
Dar cum riscul de infarct și AVC crește odată cu vârsta, noile ghiduri au generat confuzie în rândul medicilor: când trebuie întreruptă administrarea aspirinei, cine ar mai trebui să o ia și este vârsta un criteriu suficient?
Studiul ASPREE – greșit înțeles?
Cercetători de la Schmidt College of Medicine, Florida Atlantic University, împreună cu experți implicați în studii importante privind aspirina, au publicat un articol în revista Clinical Trials, în care pun sub semnul întrebării interpretarea unui studiu crucial: ASPREE (Aspirin in Reducing Events in the Elderly).
În opinia lor, acest studiu "nu a fost informativ, nu nul" și nu a oferit dovezi fiabile că aspirina nu aduce beneficii în grupurile de vârstă evaluate.
"Practicile optime în proiectarea, desfășurarea, analiza și interpretarea studiilor clinice randomizate trebuie să respecte principii statistice riguroase. Nerespectarea acestora poate duce la concluzii greșite și recomandări inadecvate", susțin autorii.
Vezi și: Un ingredient comun al siropurilor de tuse ar putea trata o boală pulmonară gravă
Vârsta nu trebuie să fie singurul criteriu
"Dovezile fiabile arată că, pentru a obține cele mai bune rezultate în prevenirea primară a infarctelor și AVC-urilor, furnizorii de servicii medicale ar trebui să ia decizii clinice individuale privind prescrierea aspirinei, pe baza unui raport risc-beneficiu și nu exclusiv în funcție de vârstă.
Mai mult, pare contraproductiv ca un pacient care ia aspirină de mulți ani să fie oprit doar pentru că a împlinit o anumită vârstă. Absența dovezilor nu echivalează cu dovezi ale absenței unui efect", afirmă Dr. Charles H. Hennekens, coautor al articolului și profesor la Schmidt College of Medicine.
Aspirina, interzisă prea devreme. Greșeala care ar putea pune vieți în pericol - FOTO: Freepik@iryna17771
Riscurile, evaluate individual
Medicii de familie sau specialiștii care cunosc istoricul pacientului pot evalua cel mai corect dacă beneficiile antitrombotice ale aspirinei depășesc riscurile de sângerare.
"Toți pacienții care suferă un infarct miocardic acut trebuie să primească 325 mg de aspirină imediat, urmate de administrare zilnică, pentru reducerea riscului de deces și al recurenței infarctului sau AVC-ului.
De asemenea, pacienții care au supraviețuit unui infarct sau unui AVC ischemic ar trebui să continue tratamentul cu aspirină, cu excepția cazurilor în care există contraindicații clare", spune Hennekens.
O opțiune ieftină, dar valoroasă
Autorii subliniază că în contextul creșterii incidenței bolilor cardiovasculare, este nevoie de măsuri preventive accesibile.
Renunțarea completă la aspirină – un medicament eficient și ieftin – ar putea priva mulți pacienți de o opțiune viabilă. Aceasta ar trebui folosită în paralel cu alte strategii de prevenție: renunțarea la fumat, reducerea greutății corporale, activitate fizică și tratamente pentru controlul tensiunii arteriale și al colesterolului.
Vezi și: Superalimente pentru detoxifierea ficatului. Cum previi boala ficatului gras non-alcoolic
Sindromul metabolic, îngrijorător
În SUA, aproximativ 40% dintre persoanele de peste 40 de ani suferă de sindrom metabolic – o combinație de obezitate, hipertensiune, colesterol crescut și rezistență la insulină.
Acești pacienți, spun autorii, au un risc de infarct sau AVC comparabil cu cei care deja au avut un eveniment cardiovascular, iar aspirina ar putea avea un rol esențial în prevenirea primară în cazul lor.
Preferințele pacientului contează
"Preferințele pacientului trebuie întotdeauna luate în considerare. Acest aspect devine și mai relevant când beneficiile și riscurile administrării aspirinei sunt apropiate.
Un pacient poate considera că prevenirea unui prim infarct este mai importantă decât riscul unui episod de sângerare gastrointestinală. În plus, riscul absolut de hemoragie cerebrală, cu sau fără aspirină, este foarte scăzut în majoritatea cazurilor.
Ghidurile actuale privind aspirina în prevenția primară nu par justificate. Așa cum se întâmplă de cele mai multe ori, medicul de familie sau clinicianul curant cunoaște cel mai bine beneficiile și riscurile individuale ale pacientului și ar trebui să decidă în consecință", încheie Hennekens.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
