Dacă nu aveți deja boli de inimă și aveți peste 60 de ani, nu începeți să luați doze mici de aspirină pentru a preveni un atac de cord sau un accident vascular cerebral. Dar, dacă vârsta dvs. este cuprinsă între 40 și 59 de ani, discutați cu medicul dumneavoastră dacă ar trebui să luați în considerare un regim cu aspirină.
Aceste recomandări, subliniate într-un proiect de declarație emis de US Preventive Services Task Force în octombrie 2021, provin din studii care arată că, pentru majoritatea persoanelor fără boli de inimă, riscul aspirinei în doză mică își anulează potențiala putere de protecție a inimii. Aspirina ajută la prevenirea cheagurilor de sânge care pot provoca un atac de cord sau un accident vascular cerebral, dar medicamentul poate provoca, de asemenea, sângerări grave în tractul gastrointestinal și creier.
Recomandările nu sunt o noutate pentru majoritatea cardiologilor. În 2019, Asociația Americană a Inimii și Colegiul American de Cardiologie au lansat linii directoare similare, observând lipsa beneficiului net al aspirinei pentru majoritatea persoanelor fără boli de inimă cunoscute. Dar aspirina zilnică în doză mică are sens pentru majoritatea persoanelor cu boli de inimă, notează Harvard Medical School.
Risc pentru cei cu insuficiență cardiacă
Cercetătorii nu recomandă administrarea zilnică de aspirină mai ales dacă persoanele care o iau au un risc de insuficiență cardiacă. În urma monitorizării a peste 30.000 de pacienți care erau expuși riscului de a dezvolta insuficiență cardiacă, riscul pentru cei care iau zilnic aspirină a fost cu 26% mai mare decât cei care nu au luat acest medicament parcursul a aproximativ 5 ani de urmărire.
Această concluzie ar fi valabilă doar acelor persoane care prezintă un risc ridicat de insuficiență cardiacă sau celor care deja prezintă unele simptome de insuficiență cardiacă.
E cunoscut că insuficiența cardiacă este o afecțiune care tinde să creeze cheaguri și pacienții ar trebui să beneficieze de tratament antiagregant plachetar precum aspirina, care tinde să scadă formarea cheagurilor.
Analiza celor de la Universitatea din Leuven, Belgia, a inclus șase studii observaționale, cu un total de 30.827 de participanți. Cercetătorii belgieni susțin că având în vedere concluziile din studiile analizate – ”observațiile noastre sugerează că aspirina trebuie prescrisă cu precauție la pacienții cu risc de insuficiență cardiacă sau celor care au această afecțiune”, arată webmd.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
