Multe persoane, fie în vârstă sau cele care au avut deja un accident vascular cerebral (AVC), iau acidul acetilsalicilic, adică Aspirina.
Termenul generic pentru aspirină este acid acetilsalicilic.
Aspirina este un medicament obișnuit pentru ameliorarea durerilor minore, a durerilor și a febrei. Oamenii o folosesc, de asemenea, ca antiinflamator sau ca agent de subțiere a sângelui.
Oamenii pot cumpăra aspirină fără rețetă, fără prescripție medicală. Utilizările de zi cu zi includ ameliorarea durerilor de cap, reducerea umflăturilor și reducerea febrei.
Administrată zilnic, aspirina poate reduce riscul de evenimente cardiovasculare, cum ar fi un atac de cord sau un accident vascular cerebral, la persoanele cu un risc ridicat. Medicii pot administra aspirină imediat după un atac de cord pentru a preveni formarea altor cheaguri și moartea țesutului cardiac.
Ce este Aspirina?
Aspirina este un medicament antiinflamator nesteroidian (AINS) și a fost primul din această clasă de medicamente care a fost descoperit.
Aspirina conține salicilat, un compus care se găsește în plante precum salcia și mirt. Hipocrate folosea scoarța de salcie pentru ameliorarea durerii și a febrei, iar unii oameni încă folosesc scoarța de salcie ca remediu natural pentru dureri de cap și dureri minore.
Potrivit medicului cardiolog Claudiu Stoicescu, Aspirina nu are nicio legătură cu fibrilația atrială. Aspirina scade riscul de infarct, dar nu și fibrilația.
"Tabletele de Aspirină nu au nicio legătură cu fibrilația atrială. Ele sunt medicamente care sunt încadrate în zona de antiagregante plachetar și aceste medicamente nu se folosesc pentru prevenția AVC cardioembolic. Nicidecum!
Medicamentele care se încadrează în această zonă sunt anticoagulantele.
Anticoagulantele sunt împărțite în două mari categorii:
- cele orale, pe care le luăm acasă. Clasica antivitamina K, care la noi, în România este Acenocoumarolul, care este o antivitamină K ce scade producția unor factori de coagulare și pacienții sunt anticoagulanți. Pacienții trebuie să facă o analiză de sânge, un INR la 3 săptămâni, variază, dacă nu este între 2 și 3 ai risc fie să faci cardioembolie, fie să sângerezi.
Lucrurile s-au schimbat și în medicina mondială, dar și în România.
- cele directe, care nu mai au nevoie de monitorizare. Există patru anticoagulante pe care le decizi tu, ca medic, în funcție de pacient. Ele se iau acasă după o anumită schemă de tratament și au un raport risc - beneficiu excelent. Te protejează să faci AVC cardioembolic și îți plătește un preț foarte mic de sângerare pentru ele.
Nu există un medicament perfect", a declarat medicul cardiolog Claudiu Stoicescu, în exclusivitate pentru DC Medical.
Ce este Acenocumarolul?
Acenocumarolul este un medicament anticoagulant utilizat în prevenirea bolilor tromboembolice în infarct și în atacurile ischemice tranzitorii, precum și în gestionarea trombozei venoase profunde și a infarctului miocardic.
Acenocumarolul este un derivat de cumarină utilizat ca anticoagulant. Derivații cumarinici inhibă reducerea vitaminei K de către vitamina K reductaza. Acest lucru împiedică carboxilarea factorilor de coagulare dependenți de vitamina K, II, VII, IX și X, și interferează cu coagularea. Trebuie monitorizate hematocritul, hemoglobina, raportul internațional normalizat și panoul hepatic. Pacienților sub tratament cu acenocumarol le este interzisă donarea de sânge, potrivit DrugBank.
Fibrilația atrială, tratament
"Tratamentul bolii de bază, fibrilația atrială, este într-adevăr o provocare în lumea medicală. De ce? Pentru că sunt mulți pacienți care fac un prim episod de fibrilație și reușesc să reintre în mod normal, dar sunt mulți care rămân în această aritmie.
Această discuție, dacă e bine să rămâi în ritmul de bază sau rămâi în fibrilație, a fost rezolvat cam în urmă cu 8 - 10 ani și la un moment dat, accentul nu mai e pus să rămâi în fibrilație sau nu, ci este pus să ai un control al ritmului și al frecvenței ventriculare frecvent.
Poți accepta ca un pacient să rămână în fibrilație, printr-o idee și stil legate de patologia lui și acest pacient pe tratament anticoagulant fiind, să aibă un risc de AVC relativ asemenea celui care este în ritm sinusal și practic îl menții în ritm sinusal.
Există medicamente care îți impun cumva ritmul, dar nu întotdeauna aceste medicamente sunt perfecte și deseori, sub medicația respectivă, riști să faci fibrilație atrială", a completat medicul.
Astfel, potrivit medicului, trebuie să iei anticoagulante în ambele cazuri, indiferent de tipul de fibrilație și a completat că există tratamente intervenționale pentru fibrilația atrială.
"Există modalități moderne de rezolvare a fibrilației atriale. Există modalități intervenționale, adică putem face o ablație de fibrilație atrială și sunt niște condiții bine definite. Această procedură nu se adresează populației generale, ci unei populații țintite și sunt anumite criterii. Este o intervenție minim-invazivă, dar nu pentru toată lumea.
Sub ghidajul unor medici se face o izolare a unor zone din atriu și duce la o probabilitate mai mică de fibrilație ulterioră. Există cazuri în care există recidivă și se pune întrebarea de ce?! Și e foarte interesant, sunt anumiți factori care ar putea să prezică recidiva", a mai spus medicul.
Aspirina sau acidul acetilsalicilic, la ce se folosește
Aspirina are multe utilizări, inclusiv ameliorarea durerii și a umflăturilor, gestionarea diferitelor afecțiuni și reducerea riscului de evenimente cardiovasculare la persoanele cu risc ridicat.
- Durere și umflături
Acidul acetilsalicilic poate ameliora durerea ușoară până la moderată, umflarea sau ambele asociate cu multe probleme de sănătate, cum ar fi:
- dureri de cap
- răceală sau gripă
- entorse și luxații
- crampe menstruale
- afecțiuni pe termen lung, cum ar fi artrita și migrena
Pentru durerea severă, un medic poate recomanda utilizarea acidului acetilsalicilic alături de un alt medicament, cum ar fi un analgezic opioid sau un alt AINS.
- Prevenirea evenimentelor cardiovasculare
Utilizarea zilnică a acidului acetilsalicilic în doze mici poate reduce riscul de evenimente cardiovasculare la unele persoane - nu este sigură pentru toată lumea. Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) recomandă utilizarea aspirinei în acest mod numai sub supravegherea unui medic, potrivit Medical News Today.
La persoanele cu un risc ridicat de evenimente cardiovasculare, aspirina în doze mici poate reduce riscul prin prevenirea formării cheagurilor de sânge.
Un medic poate recomanda zilnic acidul acetilsalicilic în doze mici pentru persoanele care:
- au o boală cardiacă sau a vaselor de sânge
- au dovezi de flux sanguin deficitar către creier
- au colesterolul ridicat în sânge
- au tensiunea arterială ridicată sau hipertensiune arterială
-au diabet
- fumează
Cu toate acestea, pentru persoanele fără aceste probleme, riscurile utilizării pe termen lung a aspirinei pot depăși beneficiile.
Recomandările din 2016 ale United States Preventive Services Task Force spun că adulții cu vârste cuprinse între 50 și 59 de ani pot lua zilnic acidul acetilsalicilic pentru a preveni cancerul colorectal, precum și bolile cardiovasculare. Cu toate acestea, aceste îndrumări se aplică doar adulților din acest interval de vârstă care:
- au un risc de cel puțin 10% de boli cardiovasculare în 10 ani
- nu au un risc ridicat de sângerare
- au o speranță de viață de cel puțin 10 ani
- sunt dispuși să ia o doză zilnică redusă timp de cel puțin 10 ani
- Tratarea evenimentelor coronariene
Medicii pot administra acidul acetilsalicilic imediat după un atac de cord, un accident vascular cerebral sau un alt eveniment cardiovascular pentru a preveni formarea de cheaguri și moartea țesutului cardiac.
Acidul acetilsalicilic poate face parte, de asemenea, dintr-un plan de tratament pentru persoanele care au avut recent:
- operație de revascularizare, cum ar fi o angioplastie sau o operație de bypass coronarian
- un miniaccident vascular cerebral sau un atac ischemic tranzitoriu
- un accident vascular cerebral ischemic, care este cauzat de un cheag de sânge.
De asemenea, acidul acetilsalicilic poate ajuta, de asemenea, la tratarea durerii și a umflăturilor asociate cu următoarele afecțiuni cronice:
- afecțiuni reumatice, inclusiv artrita reumatoidă, osteoartrita și alte afecțiuni inflamatorii ale articulațiilor
- lupus eritematos sistemic
- inflamația din jurul inimii, cunoscută sub numele de pericardită
Medicii pot recomanda aspirina în doze mici persoanelor:
- cu leziuni ale retinei, numită și retinopatie
- care au avut diabet zaharat timp de mai mult de 10 ani
- care iau medicamente antihipertensive
- cu risc de cancer colorectal, potrivit sursei citate anterior.
Aspirina sau acidul acetilsalicilic - efecte secundare
Cele mai frecvente efecte secundare ale aspirinei sunt:
- iritarea stomacului sau a intestinului
- indigestie
- greață
Următoarele efecte adverse sunt mai puțin frecvente:
- înrăutățirea simptomelor de astm
- vărsături
- inflamarea stomacului
- sângerare gastrică
- vânătăi
Nu utilizaţi Aspirină:
- dacă sunteţi alergic la acidul acetilsalicilic sau la alţi salicilaţi sau la oricare dintre componentele acestui medicament
- în cazul în care aţi avut un episod de astm bronşic sau aţi avut o reacţie alergică (de exemplu urticarie, angioedem, rinită severă, şoc) cauzate de administrarea acidului acetilsalicilic sau a unui medicament înrudit (în special a medicamentelor antiinflamatoare nesteroidiene).
- dacă aveţi ulcer gastric sau intestinal (inclusiv ulcer duodenal).
- dacă aveţi o afecţiune hemoragică sau un risc de sângerare
- dacă aveţi insuficienţă renală, insuficienţă hepatică sau insuficienţă cardiacă severă
- dacă efectuaţi tratament cu metotrexat în doze mai mari de 20 mg/săptămână.
- dacă efectuaţi tratament cu anticoagulante orale (medicamente care subţiază sângele, pentru a preveni coagularea acestuia).
- dacă sunteţi gravidă în mai mult de 5 luni (mai mult de 24 de săptămâni de amenoree).
- dacă efectuaţi tratament cu metotrexat în doze mai mari de 20 mg pe săptămână. În acest caz, trebuie evitată utilizarea de acid acetilsalicilic în doze mari (doze antiinflamatoare) sau utilizarea de acid acetilsalicilic pentru tratamentul durerii sau febrei.
- dacă efectuaţi tratament cu anticoagulante orale şi în cazul în care aţi avut ulcer gastroduodenal.
În acest caz, trebuie evitată utilizarea de acid acetilsalicilic în doze mari (doze antiinflamatoare) sau utilizarea de acid acetilsalicilic pentru tratamentul durerii sau febrei.
Vezi mai multe în video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
