Un grup de proteine din sistemul imunitar capabile să distrugă bacteriile ar putea constitui cheia pentru dezvoltarea unor medicamente mai eficiente în vederea eliminării anumitor boli infecţioase, a descoperit o echipă de oameni de ştiinţă de la Universitatea Naţională din Australia (ANU), informează vineri agenţia Xinhua, citează Agerpres.
Cercetătorii au demonstrat că proteinele se fixează pe anumite tipuri de bacterii şi le distruge
Cercetătorii de la ANU au demonstrat, într-un studiu publicat recent, capacitatea proteinelor de legare a guanilatului (GBP) de a se fixa în mod direct pe anumite tipuri de bacterii şi de a le distruge.
Oamenii de ştiinţă sunt optimişti că aceste proteine ar putea fi utilizate pentru a dezvolta noi medicamente sau, în combinaţie cu antibiotice existente, pentru a trata anumite boli infecţioase, inclusiv meningita, pneumonia şi sepsisul.
Feng Shouya, autoare principală a studiului, a declarat că GBP funcţionează prin "spargerea" bacteriilor şi distrugerea lor, aşa cum un topor despică un lemn în două.
"Sistemul nostru imunitar este dotat cu arme care pot distruge germenii. Atunci când corpi străini, cum ar fi bacteriile, pătrund în corpul nostru, sistemul imunitar declanşează un răspuns defensiv", a explicat ea într-un comunicat de presă.
"Noi credem că putem extrage şi valorifica puterea acestor proteine ale sistemului imunitar, cunoscute sub numele de GBP1, şi să le folosim pentru a trata o serie de boli infecţioase, fără a afecta negativ celulele organismului nostru", a adăugat cercetătoarea.
Bolile cauzate de bacterii rezistente la medicamente cauzează în prezent aproximativ 700.000 de decese pe an
Studiul atrage atenţia asupra ameninţării reprezentate de microbii cauzatori de boală care se adaptează continuu.
Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), rezistenţa la antimicrobiene este una dintre cele mai presante probleme la adresa sănătăţii la nivel mondial.
Bolile cauzate de bacterii rezistente la medicamente cauzează în prezent aproximativ 700.000 de decese în fiecare an - o cifră care se preconizează că va creşte ajungând la 10 milioane până în 2050.
Cercetătorii ANU au precizat că "scopul final" al studiului este utilizarea acestor proteine eliminarea în totalitate a meningitei, pneumoniei şi sepsisului.
Infecțiile nosocomiale NU sunt doar ale României. "Pacienții, testați înainte de internare". Ce sunt, De Ce apar. Cele mai frecvente bacterii pe care le poți lua din spital
Infecțiile nosocomiale afectează un număr substanțial de pacienți la nivel mondial, ceea ce duce la creșterea mortalității și la un impact financiar asupra sistemelor de sănătate. Deși povara globală reală a infecțiilor asociate asistenței medicale (IAM) rămâne necunoscută din cauza lipsei de date și de sisteme de supraveghere fiabile, studiile epidemiologice din Europa și Statele Unite arată rezultate relativ consistente în cadrul programelor de supraveghere. Ca atare, majoritatea studiilor epidemiologice provin din Statele Unite și Europa.
Ministrul Sănătății Alexandru Rafila a fost invitat la Antena 3, acolo unde a vorbit despre planul pe care autoritățile în au în ceea ce privește noul val al pandemiei COVID-19, despre situația actuală a spitalelor din România, dar și despre infecțiile nosocomiale.
"Există o situație despre care vorbim puțin, rar... cea a infecțiilor nosocomiale, legată de tot felul de bacterii pe care le putem lua din spital. Subliniez pentru toată lumea, ca să fie cât se poate de clar: Nu este o situație românească. Infecțiile astea există în toată lumea. Nu-mi dau seama de ce noi, în țară, nu prea recunoaștem că ele există. Sunt puncte în minus pentru un spital, sunt bani mai puțini?", a întrebat Sabina Iosub.
"Nu sunt nici puncte în minus, nici bani mai puțini. E un fenomen complex. Eu o să folosesc termenul care s-a împământenit în ultimii ani, propus de OMS. Se numesc infecții asociate asistenței medicale. Infecția nosocomială era obținută, în principiu, doar ca urmare a unei manevre medicale. Deci chiar și prezența unui om într-o instituție sanitară, dacă se îmbolnăvește din cauza faptului că stă acolo, e considerată infecție asociată asistenței medicale", a declarat Alexandru Rafila, la Antena 3.
Ce sunt, cum se produc, care sunt cele mai frecvente bacterii luate din spital și cum se transmit - citește mai departe AICI
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
