Vezi și: Anestezia în trombectomia endovasculară, impact asupra pacienților cu AVC
Un studiu realizat de Universitatea Bar-Ilan a adus la lumină relația dintre utilizarea antibioticelor și riscul de a dezvolta boala inflamatorie intestinală (IBD). Conducătorul studiului, Dr. Shai Bel, împreună cu echipa sa de la Facultatea de Medicină Azrieli, evidențiază în cercetarea publicată în Science Advances modul în care antibioticele afectează stratul protector de mucus din intestine, remodelând astfel înțelegerea noastră asupra efectelor acestora asupra sănătății intestinale.
Boala inflamatorie intestinală, ce este
Boala inflamatorie intestinală include condiții precum boala Crohn și colita ulcerativă, care afectează în prezent aproximativ 1% din populația globală. Aceste afecțiuni debilitante se caracterizează prin eroziunea stratului mucozal, o barieră critică între microbiomul intestinal și sistemul imunitar.
Deși cauzele exacte ale IBD rămân neclare, cercetările anterioare au sugerat o conexiune potențială între utilizarea antibioticelor și un risc crescut de a dezvolta aceste condiții.
Antibioticele și bariera de mucus
Studiul lui Dr. Bel descoperă că antibioticele pot deteriora stratul protector de mucus, care joacă un rol vital în separarea sistemului imunitar intestinal de microbiom.
"Am descoperit că utilizarea antibioticelor afectează de fapt stratul de mucus protector care separă sistemul imunitar din intestin de microbiom", explică Dr. Bel.
Cercetarea indică faptul că antibioticele, fie administrate oral, fie prin injecție, perturbă această barieră esențială, promovând infiltrarea bacteriană și crescând riscul de inflamație intestinală.
Vezi și: Oboseala, semnul matinal al leucemiei. Alte 4 simptome la care să fii atent
Antibioticele, impact asupra intestinului - FOTO: Freepik
Tehnici inovatoare de cercetare
Folosind metodologii avansate, cum ar fi secvențierea ARN-ului, învățarea automată și măsurarea secreției de mucus, cercetătorii au evaluat impactul antibioticelor pe modele de șoareci.
Descoperirile lor relevă că antibioticele împiedică secreția de mucus protector, facilitând invazia bacteriană, replicarea antigenilor bacterieni sistemici și dezvoltarea ulcerelor, caracteristici cheie ale IBD.
Este de remarcat faptul că studiul indică faptul că efectul antibioticelor asupra barierei de mucus nu este doar o consecință a schimbărilor din microbiom; mai degrabă, afectează direct celulele din peretele intestinal responsabile pentru producția de mucus.
"Această constatare distruge paradigma conform căreia antibioticele afectează doar bacteriile și nu celulele noastre", afirmă Dr. Bel.
Echipa de cercetare intenționează să exploreze tratamente potențiale care ar putea atenua efectele negative ale antibioticelor asupra secreției de mucus. Aceste informații nu doar că îmbunătățesc înțelegerea noastră asupra IBD, ci subliniază și necesitatea urgentă de a reconsidera utilizarea antibioticelor și implicațiile lor mai largi asupra sănătății intestinale.
Așa cum arată acest studiu, consecințele utilizării antibioticelor pot depăși disrupția microbiană, evidențiind o zonă crucială pentru investigații suplimentare și conștientizare a sănătății publice.
Boala inflamatorie intestinală, ce este
Boala inflamatorie intestinală (IBD) este un termen general care se referă la două afecțiuni cronice caracterizate prin inflamația tractului gastrointestinal: boala Crohn și colita ulcerativă, potrivit Mayo Clinic.
1. Boala Crohn
Poate afecta orice parte a tractului gastrointestinal, de la gură până la anus, dar cel mai frecvent se întâlnește la nivelul intestinului subțire și al intestinului gros.Inflamație: Inflamația poate afecta toate straturile pereților intestinali și poate cauza leziuni profunde.
Simptome: Dureri abdominale, diaree cronică, oboseală, pierdere în greutate și anemie.
Poate duce la complicații precum stricturi (îngustări ale intestinului) sau fistule (conexiuni anormale între organe).
2. Colita ulcerativă
Afectează în principal colonul (intestinul gros) și rectul. Inflamația este limitată la mucoasa intestinală (stratul superior) și poate provoca ulcerații.
Simptome: Diaree cu sânge, crampe abdominale, dorința frecventă de a defeca și pierdere în greutate. Poate provoca, de asemenea, complicații precum colita toxică sau perforarea colonului.
Cauzele exacte ale IBD nu sunt complet înțelese, dar se consideră că implică o combinație de factori genetici, de mediu și de imunitate. Se suspectează că sistemul imunitar reacționează anormal la bacteriile intestinale, provocând inflamație cronică.
Vezi și: Malnutriția, problemă în creștere la nivel european. OMS, avertisment
Boala inflamatorie intestinală, tratament
Tratamentul IBD poate include medicamente antiinflamatoare, imunosupresoare, antibiotice și, în cazuri severe, intervenții chirurgicale pentru a îndepărta porțiuni afectate ale intestinului. De asemenea, modificările dietetice și terapia nutrițională pot fi benefice pentru gestionarea simptomelor.
IBD poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții, afectând activitățile zilnice și starea emoțională a persoanelor afectate. Este important ca persoanele cu IBD să colaboreze cu un medic specialist pentru a dezvolta un plan de tratament personalizat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
