Practic, la femei, dacă acestea iau antibiotice pe termen lung la o anumită vârstă își pun viața în pericol. Studiul care a fost publicat in European Heart Journal ieri (24 aprilie) a constatat că femeile în vârstă de 60 de ani sau mai mult care au luat antibiotice timp de două luni sau mai mult au avut cel mai mare risc de boli cardiovasculare, dar durata lungă a consumului de antibiotice a fost asociată un risc crescut dacă acestea sunt luate în timpul vârstei medii (între vârsta de 40 și 59 de ani). Cercetătorii nu au putut identifica un risc crescut de utilizare a antibioticelor de adulții tineri, cu vârsta cuprinsă între 20-39.
Profesorul Lu Qi, director al Centrului de Cercetare a Obezității din Universitatea Tulane, New Orleans și profesor adjunct de nutriție la Școala de Sănătate Publică T.C. Chan a Universității Harvard, Boston, SUA, care a condus cercetarea, spune că un motiv posibil pentru care utilizarea antibioticelor este legată de un risc crescut de boli cardiovasculare se datorează faptului că aceste medicamente modifică echilibrul micro-mediului în intestin, distrugând bacterii probiotice bune și crescând prevalența virusurilor, a bacteriilor sau a altor microorganisme care pot provoca boli.
„Utilizarea antibioticelor este cel mai important factor în modificarea echilibrului microorganismelor din intestin. Studiile anterioare au arătat o legătură între modificările mediului microbian al intestinului și inflamația și îngustarea vaselor de sânge, accident vascular cerebral și boli de inimă", a explicat el într-un material dat publicității de Societatea Europeană de Cardiologie.
Risc mai mare cu 32%
Cercetătorii au studiat 36.429 de femei care au luat parte la Studiul de Sănătate al Asistentelor, care a demarat în SUA din 1976. Studiul actual a analizat datele din 2004 până în iunie 2012. În 2004, femeile aveau vârsta de 60 de ani sau mai mult, și au fost întrebate despre utilizarea antibioticelor atunci când erau tinere (20-39 ani), la vârstă mijlocie (40-59 ani) sau mai în vârstă (60 de ani). Cercetătorii le-au clasificat în patru grupe: cele care nu luaseră niciodată antibiotice, cele care le-au luat timp de mai puțin de 15 zile, de la 15 zile la două luni sau de două luni în sus.
În timpul unei perioade medii de urmărire de aproape opt ani, timp în care femeile au continuat să completeze chestionare la fiecare doi ani, 1.056 de participante au dezvoltat boli cardiovasculare.
După ce au ajustat datele pentru a lua în considerare factorii care ar putea afecta rezultatele lor, cum ar fi vârsta, rasa, sexul, dieta și stilul de viață, motivele pentru utilizarea antibiotice, excesul de greutate sau obezitatea, alte boli și medicamente, cercetătorii au descoperit că femeile care au folosit antibiotice pentru perioade de două luni sau mai mult la maturitatea târzie (40-59 de ani) au avut un risc cu 32% mai mare de a dezvolta boli cardiovasculare decât femeile care nu au utilizat antibiotice. Femeile care au luat antibiotice mai mult de două luni la vârsta medie au avut un risc cu 28% mai mare comparativ cu femeile care nu au făcut-o.
Aceste constatări indică faptul că printre femeile care iau antibiotice timp de două luni sau mai mult la maturitate târzie, șase femei din 1.000 ar putea dezvolta dezvolta o boală cardiovasculară, comparativ cu trei la 1.000 la femeile în rândul celor care nu iau antibiotice. Adică, practic, de două ori mai multe.
Consumul pe termen lung, nociv și ani mai târziu
Autorul principal al studiului este Dr. Yoriko Heianza, cercetător la Universitatea Tulane. Ea a spus: „Prin investigarea duratei utilizării antibioticelor în diferite stadii ale maturității am găsit o asociere între utilizarea pe termen lung la vârsta mijlocie și un risc crescut de accident vascular cerebral (AVC) și boli de inimă în următorii opt ani. Pe măsură ce aceste femei îmbătrâneau au avut un risc mai mare de a avea nevoie de mai multe antibiotice, și, uneori, pentru perioade mai lungi de timp, ceea ce sugerează că un efect cumulativ poate fi motivul pentru o mai puternică legătură la vârsta înaintată între utilizarea de antibiotice și bolile cardiovasculare".
Cele mai frecvente motive pentru luarea antibioticelor au fost infecțiile respiratorii, infecțiile ale tractului urinar și problemele dentare.
Studiul este cel mai mare studiu prospectiv care investighează legătura dintre utilizarea antibioticelor și riscul bolilor de inimă și cel al accidentului vascular cerebral și acesta este unul dintre punctele forte ale studiusalelui, precum și lunga perioadă de urmărire și informațiile complete privind factorii care ar putea afecta rezultate cum ar fi stilul de viață, dieta, vârsta, alte boli și utilizarea altor medicamente.
Limitările includ faptul că participanții au raportat singuri utilizarea antibioticelor și astfel acest lucru ar putea fi reținut greșit. Cu toate acestea, deoarece toți participanții erau profesioniștii din domeniul sănătății, ei au fost capabili să furnizeze informații mai exacte cu privire la utilizarea medicamentelor decât populația generală. Cercetătorii nu au avut informații despre diferitele clase de antibiotice utilizate, dar cred că cel mai frecvent tip de prescripție tinde să depindă de infecțiile pe care le tratează, iar informațiile despre acestea au fost incluse în analiza lor. Deoarece studiul a vizat doar femeile de vârstă mijlocie și vârstnice, rezultatele nu pot fi extrapolate neapărat la vârste mai tinere sau la bărbați.
Antibiotice doar atunci când e nevoie
Profesorul Qi a concluzionat: "Acesta este un studiu observațional și, prin urmare, nu poate demonstra că antibioticele provoacă boli de inimă și accident vascular cerebral (AVC), ci doar că există o legătură între ele. Este posibil ca femeile care au raportat o utilizare mai mare a antibioticelor să fie mai bolnave în alte moduri imposibil de măsurat sau pot exista alți factori care ar putea afecta rezultatele pe care nu le-am putut lua în considerare".
„Studiul nostru sugerează că antibioticele ar trebui utilizate numai atunci când sunt absolut necesare. Având în vedere efectele adverse potențial cumulative, timpul mai scurt de utilizare a antibioticelor este cu atât mai bun", a conchis el.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
