Amiloidoza ereditară tip transtiretină (ATTR) este o boală sistemică determinată de depunerea de fibrile de amiloid formate din variante patologice ale transtiretinei (TTR). În mod normal, transtiretina este o proteină serică cu rol de transportor pentru tiroxină și vitamina A, este sintetizată predominant în ficat și se găsește în ser sub formă de tetramer. În cazul mutației genei TTR, apare destabilizarea tetramerul, iar monomerii liberi suferă modificări conformaționale ce determină agregarea sub forma de fibrile de amiloid.
Cele mai multe cazuri, în Suceava
ATTR este cea mai frecventă formă de amiloidoză familială, cu o prevalență mondială estimată la 5.000-10.000 de persoane. Există zone considerate endemice, din cauza numărului crescut de pacienți diagnosticați (spre exemplu, Nordul Portugaliei – 151/100.000 de locuitori, Nordul Suediei – 104/100.000 de locuitori și Japonia – 0.99/1.000.000 de locuitori). În România, prevalența ATTR este de 1,2/1.000.000 de locuitori. În județul Suceava, însă, avem o prevalență crescută: 3 bolnavi la 100.000 de locuitori.
De aceea, Spitalul Județean de Urgență (SJU) Suceava ar putea înființa o secție pentru diagnosticarea și tratarea amiloidozelor, în condițiile în care nu există finanțare de la stat cu această destinație, a declarat astăzi managerul unității spitalicești, Vasile Rîmbu, în deschiderea simpozionului dedicat acestei boli.
Prezent la lucrările simpozionului științific „Diagnosticul și tratamentul amiloidozelor", directorul Centrului de Hematologie și Transplant Medular de la Institutul Clinic Fundeni, prof dr. Daniel Coriu, care de 20 de ani face cercetare genetică vizând această boală rară, a spus că se impune o astfel de inițiativă pentru a veni în sprijinul acestor pacienți.
„Trebuie să facem toate eforturile să aducem programul aici. Medicamentele trebuie să fie lângă pacient, nu pacientul să vină până la București pentru rețetă. (...) Tratamentul oprește boala, nu o vindecă", a precizat prof.dr. Daniel Coriu.
El a explicat că boala este cauzată doar de factori genetici, ce se transmit ereditar în familie, și că nu are nicio legătură cu factorii din mediul înconjurător.
Potrivit lui Coriu, în urma studiilor efectuate până în prezent în localitatea suceveană Todirești – unde sunt cele mai multe cazuri - nu s-a putut stabili de ce s-au produs aici cele mai multe mutații genetice.
Debutează după 40 de ani
În România sunt diagnosticați 26 de pacienți cu ATTR. Dintre aceștia, 20 prezintă mutația Glu54Gln (77%) - și toți sunt din localitatea suceveană Todirești. Pe lângă el, mai sunt trei pacienți cu mutația Val30Met, doi care au mutația Glu89Lys, iar un pacient prezintă mutația Val122Ile. Este important de menționat că mutația Glu54Gln pare să fie întalnită numai la pacienții din România, aceasta fiind pentru prima dată descrisă, în 2012, de către prof. dr. Daniel Coriu.
Amiloidoza este o boală genetică rară, determinată de depunerea în țesuturi a unei proteine anormale, afectează sistemic, cel mai frecvent, inima, ficatul, rinichii, nervii și tubul digestiv, se manifestă la adulți și conduce la deces în câțiva ani de la debutul simptomelor.
„Boala debutează în jurul vârstei de 40 ani cu neuropatie senzitivo-motorie simetrică (amorțeli la nivelul extremităților), progresivă, la care se asociază unul sau mai multe dintre următoarele semne-cheie: istoric familial, disfuncție autonomă precoce (disfuncție erectilă, hipotensiune ortostatică, tulburare de tranzit intestinal – diaree, constipație, gastropareză), scădere ponderală neexplicată, afectare cardiacă (cardiomiopatie hipertrofică, aritmii, blocuri cardiace), sindrom de canal carpian bilateral (mai ales dacă este prezent și la alți membri din familie). Evoluția este de lungă durată, cu agravare progresivă, cu evoluția neuropatiei către imobilizare la pat, casexie și în final deces, după 10 ani de la debutul simptomelor", a explicat prof. Coriu.
Cum se pune diagnosticul
Fiind vorba de o boală rară, diagnosticul nu e ușor de pus. Dacă pe baza datelor clinice, se suspicionează amiloidoza, trebuie făcute investigațiile conform protocolului de diagnostic: analize de sânge generale (probe renale, hepatice – transaminaze, bilirubina, GGT, fosfataza alcalină, albumina serică), electroforeza proteinelor serice, imunofixarea proteinelor serice, dozarea imunoglobulinelor și a lanțurilor ușoare libere(excluderea amiloidozei primare), evaluare neurologică (consult neurologic, Electromiografie), evaluare cardiologică (ECG, NT-proBNP, Troponina, Ecocardiografie, Scintigrafie cu 99m Tc, eventual RMN cardiac), consult oftalmologic (cu Test Schirmer), evaluarea hipotensiunii ortostatice, testarea sistemului nervos vegetativ (SudoScan).
„Esențiale pentru diagnosticul ATTR sunt secvențierea genei TTR (sau analiza PCR-RFLP pentru mutația Glu54Gln) și biopsia din grăsime abdominală/glanda salivară/mucoasa rectală pentru evidențierea depozitelor de amiloid (Roșu de Congo pozitiv, birefringent în lumina polarizată). De menționat că toate aceste investigații sunt disponibile în Institutul Clinic Fundeni din București, unde există o echipă de medici din specialitățile: hematologie, cardiologie, neurologie, nefrologie, gastroenterologie, hemopatologie, biologie moleculara, imunochimie dedicată acestei boli", a adăugat prof. dr. Daniel Coriu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
