Alergia la ambrozie se manifestă, în general, prin simptome specifice alergiilor de la nivelul „căilor respiratorii superioare şi ochilor - respectiv rinită alergică, rinosinuzită, conjunctivită alergică, ce se manifestă prin mâncărime, secreţii, obstrucţie nazală - într-o primă fază. Ulterior, se pot manifesta şi prin simptome de astm - tuse, sufocare sau crize mai severe, în funcţie de durata bolii şi de terenul pe care survine alergia la ambrozie”, explică dr. Poliana Leru, vicepreşedintele Societăţii Române de Alergologie şi Imunologie Clinică.
Ea precizează că o persoană alergică poate dezvolta astm - o boală destul de gravă, care poate fi controlată, dar are şi forme severe.
Mai mulți pacienți de la un an la altul
În perioada de înflorire a plantei, a cărei perioadă de vârf este în august - septembrie, numărul pacienţilor care solicită consult alergologic poate fi de câteva zeci pe săptămână, deci foarte mulţi. „Este o creştere evidentă de multe ori şi, în orice caz, mult mai mult de la un an la altul. Eu am aproape 200 de pacienţi cu alergie la ambrozie în evidenţă şi în ultima lună au venit peste 40 de pacienţi la consultaţie, jumătate fiind cazuri noi. Alarmant este faptul că numărul pacienţilor creşte de la an la an. Nu ştim în ce măsură este o creştere reală, dacă pacienţii cu simptome sunt mai bine informaţi sau a crescut gradul de conştientizare a acestei boli şi atunci se adresează mai repede medicului”, punctează medicul.
Dr. Poliana Leru se ocupă de cel puţin zece ani de alergia la ambrozie în Bucureşti şi a constatat o răspândire alarmantă a plantei în ultimii ani. „Agravarea problemei pentru bucureşteni şi extinderea ambroziei pe care o şi vedem foarte mult sunt evidente în Capitală, în special în ultimii patru-cinci ani”, avertizează medicul.
Legea privind combaterea ambroziei
Referitor la acest act normativ, dr. Poliana Leru a declarat: „Este o lege binevenită, în sensul că se speră ca prin aplicarea ei să se limiteze răspândirea ambroziei, cu normele de aplicare destul de întârziate, dar este un demers administrativ. Ar trebui să existe o specificare mai clară a răspunderii - cine să coordoneze această activitate. Cred că legea ar trebui să cuprindă şi o latură care să se adreseze specialiştilor, cercetării medicale şi biologice, să prevadă fonduri, după modelul occidental. Este o problemă în care ţările europene care sunt afectate de ambrozie sunt foarte avansate. Modelul occidental de combatere a ambroziei nu este limitat la amenzi care se dau proprietarilor de terenuri. Există centre de studiu, de cercetare, există proiecte naţionale de cercetare în care sunt implicaţi diferiţi specialişti, reţea naţională de aerobiologie, care studiază polenurile, nu numai ambrozia. Există o strategie naţională de control şi de combatere a poluării aerului, care implică şi această componentă de poluare biologică, care este dată în special de polen. Este o viziune mult mai amplă, astfel încât legea care se referă doar la amenzi pare insuficientă din această perspectivă. Este binevenită, dar se va aplica greu, târziu, probabil parţial, nu ştiu cine va răspunde. Am văzut că în unele locuri ambrozia este cosită, dar aceasta este o metodă ineficientă, deoarece ea creşte la loc. Ea ar trebui smulsă la începutul primăverii, nu tăiată, de aceea combaterea ei trebuie făcută şi coordonată de oameni care cunosc problema şi înţeleg amploarea fenomenului”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
