Alzheimer: cum poate AI să prezică dacă faci boala în următorii 6 ani. Descoperirea uimitoare făcută de cercetători

Alzheimer - Foto: Freepik @George Fontana
Alzheimer - Foto: Freepik @George Fontana

Un pas întainte în detectarea bolii Alzheimer. Cum poate AI să detecteze boala Alzheimer.

Boala Alzheimer este considerată a fi cauzată de acumularea anormală de proteine în interiorul și în jurul celulelor creierului.

Potrivit NHS, una dintre proteinele implicate se numește amiloid, ale cărui depozite formează plăci în jurul celulelor cerebrale.

Cealaltă proteină se numește tau, ale cărei depozite formează încurcături în interiorul celulelor cerebrale.

Cercetătorii de la Universitatea Boston au creat un instrument bazat pe inteligența artificială capabil să prezică, cu o precizie de aproape 80%, riscul de dezvoltare a bolii Alzheimer pe baza tiparelor de vorbire ale indivizilor.

Oamenii de știință nu înțeleg încă pe deplin care sunt cauzele bolii Alzheimer. Probabil că nu există o singură cauză, ci mai degrabă mai mulți factori care pot afecta fiecare persoană în mod diferit.

Vârsta este cel mai cunoscut factor de risc pentru boala Alzheimer, urmat de istoricul familial.

Potrivit CDC, cercetătorii cred că genetica poate juca un rol în apariția bolii Alzheimer. Cu toate acestea, genele nu echivalează cu destinul. Un stil de viață sănătos poate contribui la reducerea riscului de a dezvolta boala Alzheimer. Două studii ample, pe termen lung, indică faptul că o activitate fizică adecvată, o dietă nutritivă, un consum limitat de alcool și nefumatul pot ajuta oamenii.

Cercetătorii studiază dacă educația, dieta și mediul joacă un rol în apariția bolii Alzheimer.

Există tot mai multe dovezi științifice care arată că, comportamentele sănătoase, care s-au dovedit a preveni cancerul, diabetul și bolile de inimă, pot reduce, de asemenea, riscul de declin cognitiv subiectiv. Iată 8 modalități.

Utilizând un model de procesare a limbajului natural, cercetătorii au încercat să determine dacă persoanele cu declin cognitiv ușor vor dezvolta Alzheimer în următorii șase ani.

Studiul a fost realizat pe un grup de 166 de persoane - 107 femei și 59 de bărbați - cu vârste cuprinse între 63 și 97 de ani, care prezentau diverse niveluri de probleme cognitive.

Fiecare participant a fost parte a Studiului Inimii Framingham, condus de Universitatea Boston, și, ca parte a studiului, a fost înregistrat pe durata unui interviu de o oră.

Aceste înregistrări au constituit datele analizate de instrumentul de inteligență artificială dezvoltat de cercetători.

Cercetătorii au descoperit că, prin combinarea instrumentelor de recunoaștere a vorbirii și a învățării automate, au putut urmări legăturile dintre tiparele de vorbire și declinul cognitic, pe baza biomarkerilor asociați cu acest declin.

Modelul dezvoltat a reușit să prezică declinul cognitiv emnificativ cu o precizie de 78,5%. 

Melissa Lee, directorul adjunct a Diagnostic Accelerator la Alzheimer's Drug Discovery Foundation, a declarat pentru Medical News Today că precizia rezultatelor cercetătorilor este un semn foarte pozitiv pentru viitor.

Potențialul inteligenței artificiale în gestionarea bolii Alzheimer

Emer MacSweeney, consultant neuroradiolog, a declarat că utilizarea inteligenței artificiale pentru detectarea timpurie a Alzheimer oferă medicilor și pacienților mai multe opțiuni decât cele disponibile în prezent.

Aceasta permite intervenția timpurie cu tratamente pentru a încetini boala, îmbunătățește accesibilitatea evaluărilor cognitive prin screening automatizat și la distanță și facilitează planuri de îngrijire personalizate bazate pe traiectorii preconizate ale bolii.

Deși rata de precizie de aproape 80% este impresionantă, există încă posibilitatea apariției unor rezultate fals pozitive sau negative, iar automatizare asistenței medicale, există riscu ca clinicienii să se bazeze prea mult pe predicțiile AI, fără a lua în considerare contextul clinic mai larg, ceea ce ar putea duce la diagnosticarea eronate.

Lee a subliniat că, deși rate de precizie este promițătoare, dimensiunea eșantionului a fost mică și, în cele din urmă, instrumentul să fie folosit împreună cu alte metode, cum ar fi testele e sânge, pentru a oferi o imagine mai exactă a stării unui individ, reducând astfel riscul de alarmare nejustificată.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
DC Media Group Audience
Patologii

Iti place noua modalitate de votare pe dcmedical.ro?
Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2024 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.3.1
pixel