ALLOPURINOLUM - prospect
Denumirea comercială: ALLOPURINOL, MILURIT,
Prezentare: comprimate
Indicații: Reducerea concentraţiei de uraţi din fluidele organismului şi/sau din urină şi pt. a preveni sau opri depunerea de uraţi/acid uric. Guta idiopatică, litiaza urică, nefropatia urică acută, afecţiuni neoplazice şi mieloproliferative cu rată mare de creştere celulară, probleme enzimatice care duc la o producere prea mare de uraţi şi implică: hipoxantinguanin-fosforibozil-transferaze, inclusiv sindrom Lesch-Nyhan, glucozo-6- fosfataza, incluzând afecţiuni în stocarea de glicogen, sinteza de fosforibozil-pirofosfat, amidotransferaze fosforibozilfosfat, adenin-fosforiboziltransferaze, glutation reductază, glutamat-dehidrogenază. Este indicat şi pt. tratarea calculilor renali şi în caz de recurenţă a calculilor renali micşti din oxalat de calciu, în prezenţa hiperuricozuriei.
Contraindicații: Intoleranţă la alopurinol.
Atenție!: Trat. trebuie oprit imediat când apare o iritaţie a pielii sau orice alt semn sau hipersensibilitate. Trebuie redusă doza în caz de disfuncţii renale sau hepatice grave. Hiperuricemia asimptomatică per se nu este o indicaţie pentru folosirea alopurinolului. Poate precipita atacurile de gută sau artrita gutoasă. Creşte riscul de calculi urinari xantinici. Acest risc trebuie redus prin hidratare adecvată. Duce la dizolvarea calculilor renali mari de acid uric, existând apoi posibilitatea fixării lor în ureter. Medicamentele cu activitate uricozurică (probe necidul sau dozele mari de salicilaţi) pot scădea activitatea terapeutică a alopurinolului. Potenţează activitatea hipoglicemică a clorpropamidei. A nu se folosi în sarcină decât atunci când nu există o alternativă sigură şi când boala în sine comportă riscuri pt. mamă sau copil.
Reacții adverse: Reacţii cutanate (erupţii pruriginoase, maculopapulare, uneori cu aspect solzos, alteori înroşit, rar ca exfolieri). Hipersensibilitate generalizată (Reacţiile la nivelul pielii: exfolieri, febră, limfadenopatie, artralgie şi/sau eozinofilie, asemănătoare cu sindromul Stevens-Johnson şi/sau Lyell apar rar. Reacţii asociate la nivel vascular şi al ţesuturilor se pot manifesta în moduri diferite inclusiv hepatită, nefrită interstiţială şi, foarte rar, epilepsie). Limfadenopatie angio imunoblastică. Hepatită granulomatoasă. Disfuncţii gastrointestinale (greaţă şi vomă, foarte rar hematemeză şi steatoree). Ocazional trombocitopenie, agranulocitoză şi anemie aplastică. Febră, stare generală proastă, astenie, durere de cap, vertij, ataxie, somnolenţă, comă, depresie, paralizie, parestezie, neuropatie, probleme vizuale, cataractă, discromie; tulburări de gust, stomatită, modificarea tranzitului intestinal; infertilitate, impotenţă; diabet; hiperlipemie; furunculoză; alopecie; decolorarea părului; angină; hipertensiune; edem; uremie; hematurie; ginecomastie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
