Alergiile alimentare apar atunci când sistemul imunitar reacționează la expunerea la un aliment, tratându-l ca pe invadator, iar reacțiile severe sunt prezente indiferent de cantitatea de aliment la care s-a expus o persoană. De partea cealaltă, intoleranța este o reacție a corpului cu privire la incapacitatea de a digera corect acel aliment, ca urmare a lipsei unei enzime digestive.
Cum se manifestă alergiile
Cea mai severă reacție alergică este anafilaxia, o reacție care poate pune viața în pericol, deoarece poate afecta respirația, poate provoca scăderea dramatică a tensiunii arteriale, dar și afectarea ritmului cardiac. Alergia poate să apară indiferent de cantitatea de aliment la care o persoană a fost expusă, iar ”la urme de aliment” poate să apară șocul anafilactic, pentru care este nevoie de administrarea de urgență de adrenalină autoinjectabilă.
Deși orice aliment poate provoca o reacție adversă, există opt tipuri de produse care sunt răspunzătoare pentru 90% din toate reacțiile:
- ouă;
- lapte;
- arahide;
- nuci;
- pește;
- crustacee;
- grâu;
- soia.
Cum se manifestă intoleranța alimentară
Intoleranța alimentară este incapacitatea corpului de a digera un aliment. Intoleranțele pot apărea din mai multe motive, cele mai frecvente fiind:
- organismului îi lipsesc enzimele digestive necesare pentru anumite alimente;
- ca rezultat al unei sensibilități la un anumit aliment, care poate să apară ca urmare a supraconsumului sau supra expunerii organismului la un anumit aliment.
Printre intoleranțele cele mai întâlnite se numără:
- intoleranța la lactoză, care se găsește în lapte și produsele lactate nematurate;
- intoleranța la sulfiți, substanțe prezente în mod natural în vin;
- intoleranța la gluten, boala celiacă.
”Intoleranța la lactoză, extrem de frecventă. Consumăm o linguriță de lapte, nu avem nicio problemă. La o cantitate mai mare, deja apar simptomele. Nu mai poate fi metabolizată lactoza, deci o problemă la nivel de metabolism, la nivelul intestinului, unde se află enzima care metabolizează lactoza, și poate să apară diaree, scaune modificate, dureri, balonare”, a explicat dr. Brândușa Petruțescu, medic primar imunolog la Doctor de Bine de la Pro Tv.
Vezi și: Cât de periculos este glutenul pentru sănătate. Copiii, mai predispuși la afecțiunile digestive
Teste pentru depistarea alergiilor și intoleranțelor alimentare
”Riscul vital este mult mai mare la alergii decât la intoleranță, dar și frecvența în populație este mult mai mică”, a mai spus imunologul.
Alergiile sunt detectate prin teste de sânge sau teste cutanate care verifică dacă există anticorpii specifici alimentelor - imunoglobulinele E.
Tot prin intermediul analizelor de sânge pot să fie depistate și anumite intoleranțe alimentare.
De asemenea, testarea genetică reprezintă o opțiune ușor de efectuat și acceptat, fiind neinvazivă. Astfel se poate depista:
- intoleranța primară la lactoză de tip adult, prin analiza activității genei lactazei;
- intoleranța ereditară la fructoză, prin analiza acțiunii unei enzime sintetizate de genă;
- intoleranța la gluten, testarea predispoziției genetice;
- testul de nutrigenetică, testează intoleranțe alimentare (lactoza, fructoză, gluten, cafea, alcool). Acest test este benefic și pentru stabilirea unui plan alimentar, care să vină în sprijinul prevenirii apariției unor boli metabolice, ca de exemplu diabetul zaharat de tip 2 sau osteoporoza, notează AllergyTest.
Intoleranța la LACTOZĂ, cauze și remedii. Cum se formează și De Ce
Laptele este un aliment de bază, unul dintre puținele alimente care au și proteine, și glucide, și carbohidrați, 87% apă și toate mineralele de care are nevoie corpul uman. Studiile arată că aproximativ 75% din oameni nu au dezvoltat capacitatea de a produce lactaza - enzima care digeră lactoza - și suferă astfel de o formă de intoleranță la lactoză. Această intoleranță este mai frecvent întâlnită în cazul persoanelor non-Caucaziene și se manifestă prin: dureri abdominale, balonare, diaree și flatulență.
”Intoleranța la lactoză are trei forme. Este extrem de important de știut acest lucru. Este o intoleranță genetică, persoana respectivă de naște fără o enzimă care digeră lactoza, adică fără lactază. Intoleranța primară, în care persoana respectivă se naște cu o cantitate limitată de enzime, fapt care îi permite să consume lapte o perioadă de timp, dar în timp, în special la vârsta de adult nu mai tolerează lactoza, și intoleranța secundară, când intoleranța apare din cauza unor boli care distrug lactaza”, a explicat medicul Alecse Dițoiu, la ”Vorbește lumea”, de la PRO TV.
Ce soluții sunt pentru a continua consumul de lactate
„De ce eliminăm laptele și produsele lactate din alimentație pentru că sănătatea noastră va avea de suferit, iar echilibrul nutrițional cu atât mai mult? Fie consumăm laptele fără lactoză, el de fapt, nu rămâne fără lactoză ci îi este adăugată enzima, cele două molecule sunt desfăcute astfel încât la consum să nu mai existe disconfort digestiv”, a precizat nutriționistul Mihaela Bilic, în cadrul aceleiași emisiuni. Citește mai departe AICI.
Vezi și: Activitatea fizică regulată, scădere a riscului de infectare cu Covid
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
