Activitatea crescută în creier, cauzată de evenimente stresante, este legată de riscul de a dezvolta o afecțiune cardiacă rară și uneori fatală, numită sindromul Takotsubo (TTS), adică sindromul inimii frânte, arată un nou studiu publicat în European Heart Journal (link direct studiu).
Studiul a constatat că cu cât activitatea în celulele nervoase din regiunea amigdalelor a creierului este mai mare, cu atât se poate dezvolta mai repede starea cunoscută sub numele de sindrom Takotsubo (TTS) – sindromul inimii frânte.
Cercetătorii sugerează că intervențiile pentru reducerea acestei activități cerebrale legate de stres ar putea ajuta la reducerea riscului de a dezvolta TTS, iar prevenția ar putea include tratamente medicamentoase sau tehnici pentru reducerea stresului.
Sindromul „inimii frânte” se caracterizează printr-o slăbire bruscă temporară a mușchilor inimii, care determină ventriculul stâng al inimii să se baloneze în partea inferioară, în timp ce gâtul rămâne îngust, creând o formă asemănătoare unei capcane japoneze de caracatiță, de la care îi vine numele de Takotsubo. Deoarece această afecțiune relativ rară a fost descrisă pentru prima dată în 1990, dovezile au sugerat că este de obicei declanșată de episoade de suferință emoțională severă, cum ar fi durerea, furia sau frica, sau rde eacțiile la evenimente fericite sau vesele. Pacienții dezvoltă dureri în piept și senzația că nu pot respir, iar asta poate ducea la atac de cord și la moarte. TTS este mai frecventă la femei, doar 10% din cazuri apar la bărbați.
Amigdala este partea creierului care controlează emoțiile, motivația, învățarea și memoria. Este, de asemenea, implicată în controlul sistemului nervos autonom și reglarea funcției inimii.
„Studiul sugerează că activitatea neurobiologică crescută asociată stresului în amigdală, care este prezentă cu ani înainte de apariția TTS, poate juca un rol important în dezvoltarea sa și poate prezice momentul sindromului. Este posibil ca o persoană să aibă un răspuns crescut la stres acut care culminează cu TTS”, a spus dr. Ahmed Tawakol, codirector al Centrului de Cercetare a Imagisticii Cardiovasculare din Spitalul General din Massachusetts și al Școlii Medicale Harvard (Boston, SUA), cel care a condus studiul.
„De asemenea, am identificat o relație semnificativă între activitatea cerebrală asociată stresului și activitatea măduvei osoase la acești indivizi. Împreună, descoperirile oferă informații despre un mecanism potențial care poate contribui la „conexiunea inimă-creier”, a mai spus cercetătorul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
