Boala cerebrovasculară se referă la afecțiunile care afectează vasele de sânge din creier, provocând ischemie sau hemoragie, sau accidente vasculare cerebrale. Aceste boli pot duce la afecțiuni ale vaselor de sânge din creier, provocând accidente vasculare cerebrale și alte afecțiuni vasculare.
Este crucială restabilirea fluxului sanguin către creier cât mai curând posibil pentru a preveni moartea celulelor cerebrale și invaliditatea permanentă. Restabilirea fluxului sanguin este esențială pentru cei care suferă de boli cerebrovasculare.
Atât venele, cât și arterele pot fi afectate de tulburările vasculare cerebrale. Arterele sanguine cerebrale care alimentează creierul cu sânge sunt cel mai frecvent afectate de următoarele:
- Arterele carotide: Aceste vase de sânge se întind de-a lungul părții frontale a gâtului. Majoritatea oamenilor au o arteră carotidă pe partea stângă și una pe partea dreaptă.
- Arterele vertebrale: Aceste vase de sânge se întind de-a lungul părții din spate a gâtului. Cele mai multe persoane au o arteră vertebrală pe partea stângă și una pe partea dreaptă.
Cauze
Boala cerebrovasculară poate avea următoarele cauze:
- Cheag de sânge care se formează în mod spontan într-un vas de sânge din creier. Această afecțiune, cunoscută sub numele de "tromboză", apare de obicei în regiuni ale arterei sanguine care sunt inegale sau înguste.
- Cheag de sânge care se deplasează spre creier din altă parte a corpului (embolie). Cel mai comun tip de embolie apare atunci când un cheag de sânge se deplasează de la inimă la creier.
- Ruperea unui vas de sânge (hemoragie). De obicei, acest lucru se întâmplă în plus față de hipertensiunea necontrolată.
- Acumularea de plăci în arterele (ateroscleroză) din creier.
- Probleme structurale la nivelul vaselor de sânge din creier.
- Leziuni cerebrale traumatice (TCC).
Simptome
Simptomele bolilor cerebrovasculare includ probleme de echilibru, delir, leșin, pierderea vederii, paralizie sau slăbiciune pe o parte, dureri de cap bruște, afazie sau disartrie, dificultăți de vorbire (afazie sau disartrie) și modificări senzoriale pe o parte a corpului sau a feței. Aceste simptome variază în funcție de zona cerebrală afectată.
Există mai multe tipuri de boli cerebrovasculare:
Accident vascular cerebral ischemic
Un accident vascular cerebral apare atunci când un cheag de sânge sau o placă aterosclerotică blochează un vas de sânge care alimentează creierul cu sânge, ceea ce duce la moartea celulelor cerebrale și provoacă un tromb într-o arteră deja îngustă.
Disecție
O ruptură în căptușeala arterei carotide poate provoca un accident vascular cerebral ischemic, deoarece restricționează fluxul sanguin între straturi, îngustând artera și reducând alimentarea creierului. Disecțiile arterelor carotide sau vertebrale sunt adesea legate de traumatisme, dar pot apărea și spontan.
Accident vascular cerebral embolic
Un accident vascular cerebral embolic este cel mai frecvent tip de accident vascular cerebral ischemic, în care un cheag se desprinde din corp și blochează o arteră mai mică din creier, iar persoanele cu aritmii, ritmuri cardiace neregulate, sunt mai susceptibile de a dezvolta o embolie.
Anevrism cerebral
Anevrismele, o umflătură a vaselor de sânge, se pot rupe și sângera, provocând leziuni la nivelul celulelor creierului din cauza scurgerilor de sânge, potrivit NIH.
Accident vascular cerebral hemoragic
Accidentul vascular cerebral hemoragic apare atunci când un vas de sânge din creier slăbește și se sparge, provocând o scurgere de sânge în creier. Această presiune deteriorează țesutul cerebral și poate provoca pierderi de sânge bogat în oxigen în zonele din apropiere.
Există două tipuri: hemoragia intracerebrală, în cazul în care o arteră se rupe și sângerează în creier, și hemoragia subarahnoidă, în cazul în care un vas de sânge se rupe și sângerează între două membrane cerebrale.
Foto: Freepik @LaRufi
Diagnostic
Boala cerebrovasculară este o urgență medicală care necesită un diagnostic rapid. Medicii evaluează istoricul medical al pacienților, urmat de examenul fizic și starea mentală pentru a identifica mișcările anormale ale ochilor, slăbiciunea, senzațiile reduse, dificultățile de vorbire, pierderea echilibrului și vertijul.
Dacă se suspectează o boală cerebrovasculară, teste precum angiografia cerebrală, angiografia coronariană prin tomografie computerizată, electrocardiograma (EKG), RMN și puncția lombară pot fi folosite pentru a determina cauza bolii. Pot fi necesare și alte teste, în funcție de situația pacientului.
Tratament
Tratamentul bolilor cerebrovasculare depinde de afecțiunea specifică și ar trebui să înceapă imediat după apariția simptomelor. Medicamentele pentru îmbunătățirea fluxului sanguin către creier includ medicamente pentru tensiunea arterială, anticoagulante, medicamente pentru scăderea colesterolului și medicamente pentru glicemie.
În cazul în care există o obstrucție severă a vaselor de sânge, poate fi necesară o intervenție chirurgicală. Tipurile de intervenție chirurgicală includ angioplastia carotidiană, endarterectomia carotidiană, stentingul carotidian și trombectomia mecanică dirijată prin cateter.
Aceste proceduri implică umflarea unui cateter cu vârf de balon, efectuarea unei incizii în artera carotidă, introducerea unui tub metalic îngust și îndepărtarea cheagurilor de sânge. Este esențial să începi tratamentul imediat ce apar simptomele pentru a limita leziunile cerebrale.
Prevenție
Menținerea unui stil de viață sănătos poate reduce riscul de boli cerebrovasculare. Factorii cheie includ controlul hipertensiunii arteriale, o dietă săracă în sare, grăsimi și calorii, exerciții fizice, limitarea consumului de alcool și droguri, menținerea unei greutăți sănătoase, gestionarea nivelului de zahăr și de colesterol, renunțarea la fumat, reducerea stresului și efectuarea de controale regulate.
În plus, subțierea sângelui pentru afecțiunile cardiace și terapia hormonală pentru simptomele menopauzei pot ajuta la gestionarea cheagurilor de sânge.
Boala cerebrovasculară reprezintă o preocupare majoră în domeniul medical, având în vedere consecințele grave pe care le poate avea asupra sănătății și calității vieții individului afectat. Cu toate acestea, cunoașterea factorilor de risc, simptomelor și opțiunilor de tratament poate oferi un cadru solid pentru prevenirea și gestionarea afecțiunilor vasculare cerebrale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
