Vezi și: Spitalul care nu are nicio infecție nosocomială. Prof. dr. Marian Burcea: Măsuri stricte
Milioane de persoane care trăiesc cu boli de inimă ar putea fi expuse unui risc crescut de a dezvolta demență, conform unui avertisment recent emis de o echipă de experți. Unele persoane ar putea să nu știe că au afecțiuni cardiovasculare, ceea ce le face și mai vulnerabile la declinul cognitiv pe parcursul vieții.
Bolile de inimă și demența, preocupare în creștere
Cercetările publicate de Asociația Americană a Inimii (AHA) scot la iveală o legătură semnificativă între bolile de inimă și tulburările cognitive, condiții precum insuficiența cardiacă, fibrilația atrială și boala coronariană fiind asociate cu un risc mult mai mare de a dezvolta demență.
Afecțiunile cardiace cheie, asociate cu declinul cognitiv
Trei afecțiuni cardiace, în mod special, au fost identificate ca având un impact semnificativ asupra riscului de demență: insuficiența cardiacă, fibrilația atrială (AF) și boala coronariană. Aceste afecțiuni contribuie la pierderea funcției cognitive, care este un precursor al demenței. Declinul cognitiv reprezintă o afecțiune devastatoare care afectează memoria și independența, ducând frecvent la tulburări neurologice mai grave.
Vezi și: Urcatul scărilor reduce hipertensiunea arterială. 5 minute pe zi au efect major
Fibrilația atrială, riscul tăcut
Fibrilația atrială, un ritm cardiac neregulat și rapid, reprezintă cel mai mare risc pentru declinul cognitiv, persoanele care suferă de această afecțiune având o șansă cu 39% mai mare de a dezvolta demență. Fibrilația atrială perturbă fluxul sanguin către creier, crescând riscul de accidente vasculare cerebrale mici și probleme cognitive.
Această afecțiune este deosebit de periculoasă din cauza legăturii sale cu factori de risc precum hipertensiunea arterială, diabetul de tip 2 și obezitatea, care, de asemenea, cresc riscul de probleme cognitive.
Insuficiența cardiacă, amenințare dublă
Persoanele cu insuficiență cardiacă se confruntă și cu un risc crescut de declin cognitiv, studiile arătând că aproape 50% dintre persoanele care suferă de această afecțiune experimentează o formă de declin cognitiv. Fluxul redus de sânge către creier și inflamațiile cronice sunt factori-cheie în apariția acestor probleme, ducând la accidente vasculare cerebrale mici sau leziuni cerebrale silențioase.
Legătura între fluxul sanguin și sănătatea creierului
Firul comun între bolile de inimă și demență este impactul asupra fluxului sanguin către creier. Circulația redusă, fie din cauza insuficienței cardiace, fibrilației atriale sau bolii coronariene, împiedică creierul să funcționeze corespunzător. Această întrerupere a fluxului sanguin, împreună cu inflamația, joacă un rol central în dezvoltarea declinului cognitiv.
Hipertensiunea și diabetul, care sunt factori de risc pentru bolile de inimă, complică și mai mult situația, provocând inflamații care dăunează barierei hematoencefalice și reduc fluxul sanguin către creier.
Afecțiunile cardiace, impact asupra creierului - FOTO: Freepik
Rolul schimbărilor de stil de viață în prevenție
Experții subliniază că intervențiile de stil de viață, cum ar fi menținerea unei diete sănătoase, exercițiile fizice regulate și gestionarea stresului, pot ajuta la reducerea riscurilor de boli de inimă și demență. Gestionarea timpurie a sănătății inimii este esențială pentru prevenirea evenimentelor cardiovasculare și protejarea funcției cerebrale.
Deși sunt dezvoltate noi medicamente pentru tratamentul bolii Alzheimer, prevenția rămâne abordarea cea mai eficientă, iar gestionarea sănătății inimii din timp este cheia pentru reducerea riscului de declin cognitiv pe termen lung.
Necesitatea unor cercetări suplimentare
Deși legătura dintre sănătatea cardiovasculară și demență este clară, sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege mai bine cum tratamentele pentru bolile de inimă pot îmbunătăți sănătatea creierului. De asemenea, experții cer studii care să exploreze modul în care factori precum sexul, rasa și etnia pot influența relația dintre sănătatea inimii și declinul cognitiv.
Profesorul Fernando Testai, care a contribuit la redactarea declarației AHA, a subliniat importanța prevenirii declinului cognitiv prin gestionarea sănătății inimii.
"Deși sunt dezvoltate noi medicamente cu potențial de a trata boala Alzheimer, comunitatea medicală este conștientă că prevenția este mai bună decât un tratament", a spus prof. Fernando Testai, potrivit Daily Mail.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
