Vezi și: Importanța relațiilor pentru o minte sănătoasă. Familia și prietenii: pilonii unei minți sănătoase
Boala hepatică steatozică (SLD), cunoscută anterior ca boala ficatului gras, se referă la un spectru de afecțiuni cauzate de acumularea excesivă de grăsime în ficat. În timp ce o cantitate mică de grăsime în ficat este normală, apar complicații atunci când grăsimea reprezintă mai mult de 5% din greutatea ficatului. SLD este o problemă globală de sănătate care afectează persoane din toate grupele de vârstă, fiind adesea legată de factori metabolici și de stilul de viață.
Afecțiunea este clasificată în mai multe tipuri, cu cauze și factori de risc diferiți. Dacă nu este tratată, aceasta poate duce la complicații grave, inclusiv ciroză hepatică și cancer. Cu toate acestea, cu un management adecvat, intervenția timpurie poate preveni progresia și chiar inversa unele daune.
Tipuri de boli hepatice steatozice și cauzele lor
Boala hepatică steatozică este împărțită în două categorii principale pe baza cauzelor sale: boala hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice (MASLD) și boala hepatică legată de alcool (ALD). Alte forme de boală hepatică steatozică pot apărea din efecte secundare ale medicamentelor sau din cauze necunoscute.
Boala hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice (MASLD - Metabolic Disfunction-Associated Steatotic Liver Disease)
MASLD, denumită anterior boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD), este legată în principal de factorii de risc cardiometabolici, precum obezitatea, diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială și nivelurile anormale de colesterol. Această formă de SLD este deosebit de îngrijorătoare deoarece poate evolua în mod silențios către o stare mai severă numită steatohepatită asociată metabolic (MASH), caracterizată prin inflamație, leziuni tisulare și cicatrici. MASH crește semnificativ riscul de ciroză hepatică, insuficiență hepatică și cancer.
Boala hepatică legată de alcool (ALD)
În ALD, steatoza rezultă din consumul excesiv de alcool, care deteriorează celulele hepatice în timp. Deși ficatul are capacitatea de a se regenera, consumul excesiv de alcool poate copleși acest proces, ducând la acumularea de grăsime, inflamație și cicatrici.
Alte tipuri de boală hepatică steatozică
SLD poate rezulta, de asemenea, din medicamente specifice, cum ar fi steroizii și anumite medicamente pentru inimă, precum și din condiții de sănătate subiacente, cum ar fi hipotiroidismul sau hipopituitarismul. În unele cazuri, cauza rămâne necunoscută, o afecțiune denumită SLD criptogenică.
Factori de risc și simptome
Mai mulți factori pot crește riscul de a dezvolta boala hepatică steatozică. Aceștia includ obezitatea, diabetul de tip 2, sindromul metabolic și afecțiuni precum sindromul ovarului polichistic (SOPC). Chiar și persoanele fără aceste afecțiuni pot dezvolta boala hepatică steatozică, inclusiv cele care au o greutate sănătoasă, dar au obiceiuri alimentare proaste, niveluri scăzute de activitate fizică sau predispoziții genetice.
Boala hepatică steatozică se dezvoltă adesea în mod silențios în stadiile sale incipiente, majoritatea persoanelor neavând simptome vizibile. Cu toate acestea, pe măsură ce boala progresează spre stadii avansate, pot apărea simptome precum oboseala, durerile abdominale, pierderea inexplicabilă în greutate și icterul (îngălbenirea pielii și a ochilor). Umflarea abdomenului, a picioarelor sau a picioarelor poate semnala, de asemenea, leziuni hepatice grave.
Foto: Freepik @atlascompany
Evoluția de la steatoză la ciroză
Boala hepatică steatozică progresează în etape, începând cu steatoza simplă, în care acumularea de grăsime este prezentă, dar nu dăunează ficatului. Fără intervenție, aceasta poate duce la inflamație (steatohepatită), cicatrizare (fibroză) și, în cele din urmă, ciroză. Ciroza implică cicatrici extinse care afectează funcția hepatică, crescând riscul de insuficiență hepatică și de cancer.
În timp ce ciroza este o afecțiune gravă și adesea ireversibilă, SLD în stadiu incipient și unele forme de fibroză pot fi gestionate sau chiar inversate prin modificări ale stilului de viață și intervenții medicale.
Diagnostic și monitorizare
Deoarece este adesea lipsită de simptome, aceasta este frecvent detectată în timpul analizelor de sânge de rutină care relevă enzime hepatice crescute. Alte instrumente de diagnosticare includ tehnici imagistice precum ultrasunetele, scanările CT sau RMN, care pot evalua grăsimea și cicatricile hepatice. Pentru un diagnostic definitiv, poate fi necesară o biopsie hepatică pentru a face distincția între MASLD și MASH sau pentru a determina gradul de afectare a ficatului.
Monitorizarea regulată este esențială pentru persoanele diagnosticate cu SLD pentru a urmări funcția hepatică și a preveni complicațiile.
Citește și: Ce să nu adaugi niciodată în salate. Transformi o masă sănătoasă în bombă calorică
Gestionarea și prevenirea
Nu există niciun medicament specific pentru vindecarea SLD. Tratamentul se axează pe gestionarea factorilor de risc subiacenți și pe modificarea stilului de viață pentru a reduce grăsimea și inflamația hepatică. Recomandările cheie includ:
Modificări ale stilului de viață
Dieta: O dietă echilibrată bogată în legume, fructe, cereale integrale, proteine slabe și grăsimi sănătoase este esențială. Dieta mediteraneană este deosebit de benefică pentru sănătatea ficatului. Evitarea băuturilor zaharoase, a excesului de sare și a grăsimilor saturate poate sprijini și mai mult recuperarea.
Exerciții fizice: Angajarea în cel puțin 150 de minute de exerciții fizice de intensitate moderată pe săptămână poate îmbunătăți funcția hepatică și sănătatea generală, chiar și fără o pierdere semnificativă în greutate.
Pierderea în greutate: Pentru cei cu obezitate sau supraponderali, pierderea treptată în greutate poate reduce semnificativ grăsimea hepatică și inflamația. Pierderea a doar 10% din greutatea corporală poate inversa unele forme de afectare hepatică.
Evitarea alcoolului și a fumatului
Chiar dacă MASLD nu este direct legată de alcool, limitarea sau evitarea completă a alcoolului poate preveni deteriorarea suplimentară a ficatului. Renunțarea la fumat reduce, de asemenea, riscul de complicații.
Gestionarea afecțiunilor asociate
Tratarea unor afecțiuni precum diabetul, hipertensiunea arterială și colesterolul ridicat pot preveni evoluția SLD. Vaccinările împotriva hepatitei A și B sunt, de asemenea, recomandate persoanelor cu afecțiuni hepatice.
Perspective pentru persoanele cu SLD
SLD nu cauzează probleme majore pentru majoritatea persoanelor dacă este detectată la timp și gestionată corespunzător. Ficatul are o capacitate remarcabilă de a se repara, iar cu un plan de tratament dedicat, este posibil să se inverseze acumularea de grăsime hepatică și unele cicatrici timpurii. Cu toate acestea, SLD netratată care progresează spre ciroză poate duce la complicații care pun viața în pericol, cum ar fi insuficiența hepatică sau cancerul.
Prin adoptarea unui stil de viață sănătos și colaborarea strânsă cu furnizorii de servicii medicale, persoanele își pot proteja ficatul, își pot îmbunătăți starea generală de sănătate și pot reduce riscurile asociate cu SLD. Intervenția timpurie rămâne cheia pentru sănătatea ficatului pe termen lung.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
