Accidentul cerebral vascular este a doua cauză de deces, la nivel mondial, cu 11% din totalul decesurilor și principala cauză de dizabilitate, potrivit OMS.
Anual, la nivel național, potrivit estimărilor, un număr de 55.000 de persoane suferă de accident vascular ischemic și 7.500 de persoane un AVC hemoragic.
Accidentul vascular cerebral (AVC) se produce atunci când alimentarea unei zone din creier este întreruptă sau redusă, împiedicând țesutul cerebral să primească oxigen și substanțe nutritive. În acest caz, celulele cerebrale încep să moară în decurs de câteva minute, motiv pentru care accidentul vascular cerebral reprezintă o urgență medicală.
Dacă în România, de cele mai multe ori oamenii nu acordă atenția cuvenită accidentului vascular, ”așteptând să le treacă”, în țările occidentale lucrurile stau cu totul altfel, chiar dacă nu există campanii de informare pe la posturile de televiziune.
”În general, în țările de vest există diferite campanii. În Germania nu am văzut să existe. Pe de altă parte, cred că medicii de familie informează pacienții care sunt la risc pentru accidentele vasculare, fie că au colesterolul crescut, fie că au tot felul de tulburări cardiace, de ritm cardiac.
Ei sunt, în principiu, informați de medicul de familie, dar în Germania nu am văzut să existe, la televizor, nicio campanie. Nemții sunt, în general, mult mai vigilenți în ceea ce le privește sănătatea, orice problemă, orice simptom cât de mic este tratat de obicei la spital”, dr. Theodor Lutz, medic primar radiolog, la Digi 24, medic stabilit în Germania.
Accidentul vascular cerebral, cauze și factori de risc
Există două tipuri de accident vascular cerebral, ischemic (ocluzia, astuparea unui vas de tip arterial la nivelul cerebral) și hemoragic (prin crearea unei breșe la nivelul sistemului vascular și este însoțit de inundarea cu sânge a țesutului cerebral).
Accidentul vascular cerebral poate fi determinat de o serie de factori care cresc riscul, astfel:
Factorii de risc legați de stilul de viață
- supraponderea sau obezitatea
- sedentarismul
- consumul în exces de alcool
- consumul de droguri ilegale, cum ar fi cocaina și metamfetamina.
Factori de risc medical
- tensiune arterială ridicată
- fumatul țigărilor sau expunerea la fumatul pasiv
- colesterol ridicat
- diabet
- apnee obstructivă în somn
- boli cardiovasculare, inclusiv insuficiență cardiacă, defecte cardiace, infecții cardiace sau ritm cardiac neregulat, cum ar fi fibrilația atrială
- antecedente personale sau familiale de accident vascular cerebral, atac de cord sau atac ischemic tranzitoriu
- infecție cu COVID-19.
Alți factori asociați cu un risc mai mare de accident vascular cerebral includ:
- vârsta - Persoanele cu vârsta de 55 de ani sau mai mult au un risc mai mare de accident vascular cerebral decât persoanele mai tinere
- rasa sau etnia
- sexul - Bărbații au un risc mai mare de accident vascular cerebral decât femeile. Femeile sunt de obicei mai în vârstă atunci când au accidente vasculare cerebrale și au mai multe șanse de a muri din cauza accidentelor vasculare cerebrale decât bărbații.
- hormoni - utilizarea contraceptivelor sau a terapiilor hormonale care includ estrogeni crește riscul.
Accidentul vascular cerebral, simptome
Simptomele depind de locul în care a ajuns cheagul de sânge.
”Accidentul vascular, în general, reprezintă procesul în care un cheag de sânge blochează circuitul sângelui într-o parte a creierului, iar simptomele depinde de zona în care a fost blocată circulația.
De exemplu, un pacient poate să aibă o pareză, să nu poată să miște o mână sau un picior, poate să nu înțeleagă cuvinte, poate să nu vorbească cum trebuie, să nu fie înțeles sau o parte a gurii poate să atârne. Toate simptomele acestea pot apărea în accidentul vascular și trebuie să îi facă pe cei din jur să se gândească la accidentul vascular și să sune fără aștepte niciun moment ambulanța”, a explicat medicul.
Accidentul vascular cerebral, diagnostic și tratament
Având în vedere că accidentul vascular cerebral poate lăsa sechele pe termen lung, este extrem de important să se acționeze foarte repede.
Diagnosticul de AVC se pune în urma unei tomografii computerizare, iar medicii trebuie să investigheze și alte cauze care pot duce la simptomele AVC, cum ar fi o tumoare cerebrală sau o reacție de medicamente.
Astfel, testele includ:
- un examen fizic
- teste de sânge
- investigații imagistice (CT și/sau RMN)
- ultrasunete la nivelul carotidei
- angiogramă cerebrală
- ecocardiogramă, notează Mayo Clinic.
În ceea ce privește tratamentul accidentului vascular cerebral, ”cu cât este mai repre tratat un pacient, cu atât este mai bine și simptomele după AVC sunt reduse.
Există o marjă de 4 ore, în care trebuie neapărat tratat pacientul, tratamentul însemnând fie un medicament care se bagă pe venă, trombolia intravenoasă, sau tromboctomia mecanică, pe care o facem noi, radiologii intervenționali.
Tratamentul depinde și de mărimea trombului, în principiu, un tromb de peste 4 mm nu mai poate să fie tratat cu medicamente, ci trebuie scos”, a mai spus medicul, subliniind că intervenția trebuie făcută cât mai repede și ”durează, în funcție de experiența fiecăruia, între 5 minte și o oră”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
