Workshop-ul „Accesul universal la vaccinuri și vaccinare" a fost organizat astăzi la Cluj-Napoca, de de Societatea Română de Microbiologie, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC).
Subiectul a fost ales pentru că România se confruntă cu o criză gravă din cauza bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare. Avem de trei ani de zile o epidemie de rujeolă care continuă să facă victime, avem un agresiv curent antivaccinare și o rată de imunizare a populației în scădere spectaculoasă.
Vaccinurile reprezintă cea mai eficientă metodă de prevenire a 30 de boli infecțioase și datorită lor, între 2 și 3 milioane de vieți sunt salvate anual, la nivel global. Ele oferă protecție nou-născuților, sugarilor, copiilor, dar și adulților, și sunt esențiale nu doar pentru sănătatea individului, dar și pentru sănătatea publică și pentru societate, prin prevenirea morbidității și mortalității cauzate de diferite boli infecțioase.
Rata de vaccinare a ajuns și la 67%
„Organizația Mondială a Sănătății recomandă o rată de vaccinare de 95% pentru a asigura protecția populației și pentru a evita apariția de epidemii de boli prevenibile prin vaccinare. În România, însă, rata de vaccinarea coboară până la 67% pentru unele dintre vaccinurile cuprinse în Programul Național de Vaccinare, iar acest fapt a determinat creșterea numărului de cazuri de îmbolnăviri și de decese, cum este, spre exemplu, cazul rujeolei. Vaccinurile sunt produse sigure, sunt eficace și contribuie direct la salvarea de vieți prin prevenirea multor boli infecțioase care pot avea consecințe severe asupra sănătății copilului sau a adultului. Un aspect deosebit de important, însă, este ca accesul la vaccinuri și vaccinare să fie asigurat neîngrădit, astfel încât fiecare individ să poată beneficia de vaccinul necesar în etapa de viață în care se află" a subliniat prof. dr. Alexandru Rafila, Președintele Societății Române de Microbiologie.
Și adulții se vaccinează!
Specialistul, care este și membru în Comitetul Executiv al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), a explicat că atunci când vorbim de vaccinare nu trebuie să ne gândim doar la copii, pentru că nu doar ei pot contacta aceste boli infecțioase transmisibile care fac ravagii.
„În România avem o utilizare extrem de redusă a vaccinurilor, atât la pacienții cu afecțiuni cronice, cât și la populația adultă, și acest lucru nu este foarte favorabil, din multe puncte de vedere, din punct de vedere al sănătății publice, în general, și din punct de vedere al beneficiilor individuale ale fiecărei persoane", a arătat Prof.dr. Alexandru Rafila.
„Acum, rujeola constituie o problemă la nivelul întregii Europe, și afectează toate grupele de vârstă, sub un an este - firesc, dar și la 1-4 ani, și la 5-9 ani... Dar 20% din cazurile europene apar la grupa de vârstă de peste 30 de ani și marea majoritate (a celor infectați, n.r.) au zero doze vaccin. Au murit în mod evident mult mai mult copiii mici, sub un an. Dar au murit și adulți de 20-29 de ani, de peste 30 de ani. Adultizarea bolilor așa-zise popular „ale copilăriei" este un lucru recunoscut în foarte multe state. Poate sfârșim prin a le recunoaște și noi", a punctat Dr. Adriana Pistol, Director la Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile.
Accesul la vaccinuri trebuie pus la punct
Agenda workshop-ului „Accesul universal la vaccinuri și vaccinare" a cuprins și discuții despre accesul populației la vaccinuri. De ce sunt momente când nu avem vaccinuri în România?
„Este important să vorbim despre accesul la vaccinuri pentru că existența unui vaccin pe piață depinde de o bună colaborare între autorități și producători, dar și de o bună estimare a necesarului de vaccinuri pentru piața respectivă. Producția unui vaccin poate dura între 3 și 36 de luni, în funcție de complexitatea vaccinului, deoarece vorbim de un produs biologic care este testat de sute de ori în ceea ce privește siguranța și eficacitatea înainte de a fi distribuit către populație. Astfel, un vaccin care intră astăzi în procesul de producție, va fi disponibil statelor care au nevoie de el, cel mai devreme, în 2020. Din cauza procesului lung de fabricație și a unui deficit de capacitate de producție de vaccinuri la nivel global, este necesar ca autoritățile din România să estimeze cât mai corect necesarul de vaccinuri și să solicite producătorilor cantitățile necesare, în timp util", a declarat Dan Zaharescu, Director Executiv al ARPIM.
Vaccinuri există, doar să le folosim
Asta în condițiile în care știința continuă să evolueze și noi vaccinuri apar aproape anual. Grav e și că din cauza ratei scăzute de vaccinare, ar putea izbucni oricând o epidemie cu o boală infecțioasă pe care în România nu am mai văzut-o demult.
„Există la ora actuală și vaccin împotriva hepatitei E, în China e adevărat dar probabil că se va extinde zona de administrare. Vobim de progrese. Începând de anul trecut a apărut un vaccin împotriva malariei, practic primul vaccin antiparazitar, care a început să fie utilizat în Africa în proiect pilot. Avem vaccin împotriva febrei Dengue, care vedem că se reîntoarce și în Europa, și este foarte bine că este aprobat în Europa, de luna aceasta este aprobat și în SUA. Avem vaccinul împotriva virusului Ebola. Deci, preocupări și progrese în această zonă sunt multe, problema este să le și utilizăm. Cum spuneam, vorbim de eficacitate și de rolul dovedit. Am eradicat variola, poliomielita este aproape eradicată, și dacă ne uităm vedem ce progrese s-au făcut în acești ani, din 1988, practic, la nivel mondial, de la 318.000 de cazuri, avem în 2018 doar 33 de cazuri, de la 125 de țări endemice, mai sunt 3 țări endemice. Numai că aceste lucruri nu sunt bătute în cuie, și dacă nu facem eforturi să rămână așa, lucrurile se pot schimba", a avertizat conf.univ.dr Daniela Pițigoi.
Legea vaccinării care trebuia aprobată
Un punct fierbite al dezbaterii a fost mult așteptata Lege a vaccinării, care a fost aprobată de Senat în 2017, dar din noiembrie același an este blocată la Camera Deputaților în comisiile de specialitate. Deputații susțin că asta s-ar întâmpla pentru că se caută cea mai bună formulare a prevederii privind „obligativitatea". Dar această „seriozitate" nu e de aplaudat chiar dacă este motivată întrucâtva, susține unul dintre invitații de la workshop.
„Eu nu i-aș felicita pe colegii mei deputați din Comisia de Sănătate pentru că ne-am fi bucurat ca după un an și jumătate, această lege să treacă într-o formă de Parlament. Pentru că la momentul respectiv, ne-am confruntat și din păcate ne confruntăm în continuare cu această problemă a prevenției prin vaccinare. (...) Nu considerăm că această variantă a Legii vaccinării este perfectă. Ea conține o serie de elemente care s-au născut în baza unor compromisuri, negocieri, și s-a ajuns la această formă. Din păcate, odată cu trecerea timpului, au mai apărut o serie de probleme care ne-au pus în fața situației de a fi nevoiți să mai aducem anumite modificări, și vă pun în fața problemei, de exemplu, a lărgirii ariei și a locurilor unde se poate face vaccinarea. Noi am evitat sau, mă rog, am ajuns la această formă, să nu discutăm problema administrării vaccinurilor la cerere, de exemplu, în farmacii. Pentru că există țări unde această metodă funcționează, este rezolvată, rezultatele se văd. Iarăși am evitat să tranșăm această discuție, cu toate că am lărgit aria domeniilor sau a colegilor care pot vaccina și în ce condiții, dar cred că se impune o abordare mult mai drastică", a subliniat dr. Laszlo Attila, președintele Comisiei de Sănătate din Senat, prezent la dezbateri.
Vaccinarea pacienților cronici
Vaccinarea este, de asemenea, recomandată și pacienților care suferă de anumite afecțiuni cronice și pentru care o boală infecțioasă se poate dovedi fatală. Este recomandată și femeilor gravide care și-ar putea proteja astfel, în primele luni de viață, copilașii nou-născuți, care pot fi vaccinați doar după anumite vârste.
„Am discutat cu pacienți care erau convinși că starea lor de sănătate nu le permite să se vaccineze, când de fapt vaccinarea era indicată, deoarece organismul lor nu ar face față unei boli infecțioase. De cealaltă parte, sunt pacienții care doresc să se vaccineze, dar nu se pot vaccina datorită lipsei de accesibilitate la vaccinuri. Viața lor depinde și de sănătatea comunității din care fac parte, care este asigurată și de acoperirea vaccinală. Vaccinurile sunt sigure, eficace și salvează vieți. Nu doar pe cele ale indivizilor care primesc vaccinul, dar și pe ale tuturor celorlalți, datorită beneficiilor imunizării de cohortă", a subliniat Radu Gănescu, Președinte al COPAC.
Vaccinurile reprezintă, de asemenea, un instrument important de luptă împotriva rezistenței anti-microbiene. Acestea reduc rata bolilor infecțioase și reduc consumul de antibiotice necesare pentru tratamentul complicațiilor și de asemenea, reduc cantitatea de antibiotice administrate greșit pentru infecții virale.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
