Surprinzător sau nu, România este țara cu cele mai puține persoane din Uniunea Europeană care suferă de depresie cronică (1,5%), conform raportului Eurostat. La polul opus sunt țări care, altminteri, sunt foarte bine clasate în indexurile mondiale privind fericirea, precum Finlanda (10,5% dintre persoane suferă de depresie cronică), Suedia (9,6%) sau Luxemburg (9,5%).
Afecțiune gravă, dar prea puțin cunoscută
În opinia cunoscutului psihoterapeut Angela Nuțu, acest procent foarte scăzut înregistrat de țara noastră este cauzat de faptul că depresia în România este o tulburare încă mult subdiagnosticată, iar în realitate situația poate fi alarmantă. „Din nefericire, în ceea ce privește depresia, există foarte puține campanii de conștientizare, iar mulți dintre cei afectați nici măcar nu recunosc depresia în timp ce o trăiesc. Din practică am observat că mulți confundă depresia cu anxietatea, oboseala cronică sau alte forme de suferință emoțională, însă depresia înglobează o sumă mult mai complexă de simptome, fiind de altfel o boală, de cele mai multe ori, cronică", declară psihologul Angela Nuțu, vicepreședintele Asociației Române de Hipnoză.
Cu toate acestea, specialistul spune că există și o serie de lucruri mai puțin adevărate despre depresie, pe care foarte mulți oameni le cred:
1. Mit: Munca grea învinge depresia.
„Depresia afectează aproximativ unul din șase oameni la un moment dat în viață, așadar remedii bătrânești și jumătăți de adevăruri în legătură cu această boală des întâlnită sunt din belșug. O astfel de idee fantezistă este: „cufundă-te în muncă și te vei simți mai bine". Într-un caz de depresie ușoară, asta ar putea într-adevăr ajuta, dar depresia este o condiție imprevizibilă. Munca în exces poate fi de fapt un semn de depresie clinică, în special la bărbați", explică psihologul Angela Nuțu.
2. Mit: Nu este o boală.
„Depresia este o condiție medicală serioasă – și, printre principalele cauze de dizabilitate în rândul adulților din întreaga lume. Dovezi biologice ale bolii pot fi regăsite prin investigații de imagistică a creierului, care pot indica niveluri de activitate anormale în creier atunci când depresia se instalează. Substanțele de bază din chimia creierului, responsabile cu semnalele sistemului nervos, sunt de asemenea dezechilibrate la oamenii cu depresie", afirmă specialistul.
3. Mit: Depresia este doar auto-compătimire.
„Cultura noastră admiră adesea voința și tăria mentală și etichetează prea repede și prea ușor pe oricine se plânge. Însă oamenii cu depresie clinică nu sunt leneși, nu se auto-compătimeasc și nu caută atenție. Și nici nu pot face ca depresia să dispară peste noapte. Depresia este o boală reală – o problemă de sănătate legată de schimbări ce au loc în creier. Ca orice altă boală, pentru vindecare ai nevoie de o terapia potrivită", declară psihologul Angela Nuțu.
4. Mit: Ajutor înseamnă medicamente pentru o viață întreagă.
„În ciuda rumorii despre „Națiunea Prozac", medicamentația este unul din instrumentele folosite pentru a scăpa de depresie; și să ceri ajutor nu înseamnă că vei fi presat să iei medicamentele prescrise. De fapt, studiile sugerează că terapia „vorbită" funcționează la fel de bine ca medicamentele, în special în cazul depresiilor ușoare și moderate", consideră specialistul.
5. Mit: Oamenii depresivi plâng foarte mult.
„Nu întotdeauna oamenii depresivi plâng foarte mult. Unii oameni nu plâng sau chiar nu se comportă teribil de trist când sunt în depresie. În schimb, sunt „goi" emoțional și se pot simți inutili sau lipsiți de valoare. Chiar și fără simptome dramatice, depresia netratată împiedică oamenii în a-și trăi viața la potențial maxim – și aduce pierderi familiei", este de părere psihologul Angela Nuțu, vicepreședintele Asociației Române de Hipnoză.
6. Mit: Depresia vine odată cu îmbătrânirea.
„Mulți oameni trec prin provocările îmbătrânirii fără să intre în depresie, dar atunci când are loc, este posibil să fie trecută cu vederea. Oamenii mai în vârstă își pot ascunde tristețea sau pot să aibă simptome diferite, vagi: mâncarea nu mai are același gust, durerile și neplăcerile se intensifică sau se schimbă modelul de somn. Problemele medicale pot declanșa depresie la oamenii mai în vârstă – iar depresia poate încetini recuperarea după un atac de cord sau operație", consideră Angela Nuțu.
7. Mit: Să vorbești despre asta înrăutățește lucrurile.
„La un moment dat, oamenii au fost sfătuiți să nu se concentreze asupra problemelor, vorbind despre ele. Astăzi, există dovezi cum că discuțiile ghidate de un profesionist ne pot îmbunătăți în mod clar starea. Diferitele tipuri de psihoterapie și hipnoterapia ajută la tratarea depresiei prin schimbarea modelelor negative de gândire și a gândurilor subconștiente. Primul pas este să vorbești cu un profesionist din domeniul sănătății mintale", declară specialistul.
8. Mit: Adolescenții sunt nefericiți prin natura lor.
„Cu toate că mulți adolescenți sunt schimbători și intrigați de „partea întunecată", tristețea prelungită sau irascibilitatea nu este normală pentru ei. Atunci când nefericirea durează mai mult de 2 săptămâni, ar putea fi un semn al depresiei – studiile arată că depresia se dezvoltă la aproximativ un adolescent din 11. Alte semnale că un adolescent ar putea avea nevoie de ajutor, includ: să fii trist constant sau irascibil chiar cu prietenii, să nu îți placă deloc activitățile preferate sau o scădere bruscă a notelor la școală", explică psihologul Angela Nuțu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
