"Impactul economic pe care industria farmaceutică inovatoare îl are în România este semnificativ. Nu aș spune remarcabil, fiindcă nu este foarte ridicat și nu este la nivelul la care ar putea să fie dacă industria farmaceutică ar fi considerată cu adevărat un partener strategic în România, dar totuși, industria farmaceutică inovatoare generează aproximativ 1,3 miliarde de euro anual la PIB-ul România, asta la nivelul anilor 2019-2020, sunt calcule făcute de cei de la Price Waterhouse Cooper, deci cifrele sunt destul de relevante.
Astfel în jur de 600-700 de milioane de euro reprezintă doar contribuțiile din taxa clawback și din cost-volum/cost-volum-rezultat. Practic jumătate din sumele ce se generează vin din aceste pay-back-uri pe are industria le face, iar pe de altă parte, vedem că peste 11.000 de locuri de muncă sunt generate în mod direct și indirect în piața muncii de către industria farmaceutică”, a mai spus Zaharescu, subliniind că impozitele nespecifice, în valoare de peste 200 de milioane de euro, reprezintă ”alte taxe și impozite care vin din alte zone decât cele care sunt taxabile în mod normal în industrie”.
Mai mult decât atât, această industrie a farmaciei inovative are niște contribuții semnificative, iar nivelul investițiilor pe care aceasta a reușit să le facă în România sunt ”destul de modeste, la nivelul anilor 2000-2020, vorbim de 67 de milioane de euro care sunt în general investiții în studii clinice, în cercetare și în dezvoltare, în activități de educație medicală continuă și prevenție, dar totuși, suma aceasta este mult sub potențialul care ar putea să fie, dacă România ar creea un cadru favorabil dezvoltării industriei farmaceutice.
Din păcate, România în ultimii 15-20 de ani a construit un mediu economic ostil din punct de vedere al dezvoltării industriei farmaceutice și dacă vedem ce se întâmplă și în zona de energie, fiindcă situații similare sunt și în energie, cu o suprataxare, acea taxă care a fost introdusă de OUG 114/2019 a producătorilor de energie.
Astfel, investițiile în sectorul energetic sunt puse în pericol de o suprataxare, la fel și industria farmaceutică este suprataxată cu acea taxă clawback, care reprezintă 25% din cifra de afaceri pe care producătorii de medicamente inovatoare o realizează cu sistemul de asigurări de sănătate, ori lucrul acesta omoară complet investițiile în sănătate”, a declarat Dan Zaharescu, director ARPIM, în exclusivitate pentru DC Medical, în cadrul dezbaterii online "Industria inovatoare de medicamente, partener strategic pentru societate, economie și sănătatea românilor".
Sănătatea și bunăstarea populației
”Creșterea cheltuielilor pentru sănătate, în mod evident vor îmbunătăți rezultatele sistemului sanitar și în același timp și performanța economică a României, fiindcă o populație sănătoasă va munci mai mult și cu mai mult spor. Pe de altă parte, accesul la terapiile inovatoare are un impact pozitiv, atât la nivel social, cât și la nivel economic și din acest motiv, industria farmaceutică inovatoare sau investițiile în sănătate ar trebui să fie considerate investiții pe termen mediu și lung în sănătatea populației, iar ca finalitate, dezvoltarea economică și creșterea bunăstării generale a populației.
Industria farmaceutică din România are nevoie de stimularea inovării și cercetării pentru că potențialul este uriaș, ne învârtim în jurul a 70 de milioane de euro investiți, care marea majoritate sunt pe cercetare și dezvoltare și studii clinice, iar potențialul este estimat de noi la peste 800 milioande euro pe an, deci de 10 mai mare, așa că ar fi foarte bine dacă am reuși să atragem acetse studii clinice în România pentru că toată lumea are de câștigat din aceasta: pacienții pentru că beneficiază de medicamente inovatoare, vârful de lance al cercetării științifice, pe de altă parte, sistemul de asigurări de sănătate, pentru că toți pacienții care intră în studiile clinice sunt monitorizați, investigați și tratați pe cheltuiala companiilor care derulează studiile clinice, deci sistemul nu mai are costuri cu acești pacienți și fără îndoială, sunt și investițiile directe, fiindcă medicii care sunt implicați și personalul medical implicar în aceste studii este plătit de companiile care derulează studiile clinice, deci sunt venituri suplimentare care intră și nu numai atât, dar au și ocazia să se familiarizeze cu noi tehnologii medicale, cu noi tiprui de produse, deci și evoluția profesională a lor este absolut remarcabilă”, a mai spus Dan Zaharescu.
Mii de medicamente, în cercetare și dezvoltare
Potrivit lui Dan Zaharescu, nu toate cele 7000 de medicamete care sunt proces de cercetare și dezvoltare vor deveni și medicamente autorizate pentru a fi puse la dispoziția pacienților.
”Fără îndoială că așa-numitul PLAIN, cum îi spunem noi, este extrem de bogat și de aceea, dar mai ales pe arii terapeutice care sunt de mare interes pentru lumea medicală și pentru pacienți, sunt foarte multe tipuri de cancere pentru care sunt medicamente în cercetare, sunt multe boli rare și să nu uităm că acestea reprezintă un număr semnificativ de boli care afectează, este adevărat, populații foarte mici, dar cu impact mare, și tocmai de aceea cercetarea medicală, cercetarea în domeniul farmaceutic are în atenție și această zonă și aceste direcții”, a mai spus directorul ARPIM.
Ca o concluzie, a precizat Zaharescu, ”în urmă cu un an am propus autorităților din România încheierea unui pact al inovației în sănătate, care să propună patru axe de colaborare între industrie și autorități.
Accesul rapid și echitabil la medicamentele inovatoare, până la urmă este legată de reducerea etapizată a timpului de așteptare, îmbunătățirea termenelor de aprobare a rambursării unui medicament și asigurarea unor politici coerente și sustenabile pentru introducerea de noi medicamente în sistemul de compensare și rambursare.
De asemenea, am raportat zona economică, pentru că industria farmaceutică ar trebui să fie considerat un partener strategic, în primul rând din punct de vedere economic, industria farmaceutică este o industrie a gulerelor albe, este o industrie cu o mare valoare adăugată care merită să fie sprijinită și tratată la nivelul de respect pe care îl merită”, a mai spus Zaharescu, moment în care Val Vâlcu a subliniat că această industrie ”se adresează și rezolvă nevoi esențiale, vitale, nu se adresează luxului, divertismentului, nevoilor inventate cum se spune în sociologie. Aici cererea este foarte concretă, soluții terapeutice în afecțiuni grave, pentru a evita suferințe, pentru a prelungi vieții”, acesta fiind un aspect confirmat și de către directorul ARPIM.
”O a treia axă de colaborare pe care am propus-o autorităților este crearea unui sistem de sănătate rezilient, în beneficiul pacineților români și aceasta se poate realiza prin implementarea unor programe pilot privind traseul clinic al pacienților, prin digitalizatea sistemului de sănătate, pentru că aceasta este o chestiune absolut esențială și prin publicarea transparentă a datelor care există deja în sistem pentru ca ele să poată să fie folosite la luarea unoe decizii pe termen mediu și lung.
Ultima axă de acțiune este finanțarea adecvată și predictibilă a medicamentelor inovatoare și a vaccinurilor și aici este rolul autorităților de a aloca resurse necesare. Știm cu toții că alocarea din PIB pentru sănătate a fost extrem de scăzută pentru foarte mulți ani, undeva în jurul a 4-4,2%, anul acesta am început cu 5,2%, am ajuns la 5,6% după rectificările bugetare care au avut loc, deci se simte o ameliorare a situației, dar perspectiva trebuie să fie mai optimistă din punctul de vedere al autorităților, pentru că cu tot acest 5,6% ne situăm undeva la media țărilor africane la alocarea din PIB pentru sănătate, ori totuși, noi suntem o țară europeană și alocăm undeva la jumătate din media țărilor europene”, a mai spus Dan Zaharescu.
Întrebat ce anume reprezintă Horizon Scanning, directorul ARPIM a precizat că ”avem 7000 de medicamente în procesul de cercetare și dezvoltare, dar este important să monitorizăm care sunt evoluțiile și care sunt medicamentele care urmează să apară la un orizont de timp de1 an, 2 ani, 3 ani, fiindcă aici avem un oarecare grad de certitudine, să luăm în calcul, anticipat, care va fi impactul economic al apariției acestor medicamente și cât ne va costa să tratăm pacineții români cu medicamentele care urmează să apară în perioada următoare și acesta este procesul de Horizon Scanning, să anticipăm care sunt nevoile sistemului în așa fel încât să avem resursele necesare pentru a putea să acoperim nevoile”, a mai spus Zaharescu, subliniind și faptul că s-a încercat a arăta care este costul non-activității sau cât s-ar câștiga prin reducerea inactivității, iar sumele sunt considerabile.
”Trebuie văzute ambele fațete ale monedei atunci când facem niște calcule și luăm niște decizii. Putem să estimăm care este nevoia reală, care este, în fapt, bugetul pe care îl avem acum pentru medicamente plus taxa clawback, fiindcă prin această taxă industria farmaceutică acoperă o bună parte din deficitul bugetar”, a încheiat directorul executiv al ARPIM.
Mai multe în video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
