Postul intermitent, cunoscut drept fasting, a devenit o practică populară în rândul celor care doresc să își îmbunătățească sănătatea și să îți gestioneze greutatea.
Deși există numeroase studii care susțin beneficiile acestei practici, cercetări recente sugerează că postul, urmat de reîntoarcerea la alimentație, poate avea și consecințe neașteptate, inclusiv riscuri potențiale pentru sănătatea intestinală.
Vezi și: Nu mai arunca mărarul și pătrunjelul. Cum să le păstrezi verzi și proaspete săptămâni întregi
Fastingul și regenerarea celulară: un echilibru delicat
Studiile anterioare au arătat că perioadele de post urmate de alimentație normală pot stimula regenerarea celulelor stem în intestin, un proces vital pentru recuperarea de la leziuni și inflamații.
Un studiu recent realizat de cercetătorii de la MIT a aprofundat această idee, dezvăluind că postul de 24 de ore urmat de reîntoarcerea la alimentație nu doar că stimulează regenerarea, dar și accelerează procesul de multiplicare a celulelor stem în intestin.
Această capacitate de regenerare rapidă poate fi deosebit de benefică în contextul reparației țesutului intestinal după leziuni.
Mecanismul de bază implică activarea unei căi de semnalizare celulară cunoscută sub numele de mTOR, care joacă un rol crucial în metabolismul celular, creșterea și sinteza proteinelor.
În urma activării mTOR, celulele produc cantități crescute de poliamine, molecule esențiale pentru creșterea și diviziunea celulară.
Pericolul regenerării excesive
Deși regenerarea rapidă a celulelor stem poate părea benefică, studiul a scos la iveală și o parte întunecată a acestui proces.
Odată ce celulele sunt expuse la un mediu bogat în resurse, cum ar fi alimentația după post, acestea sunt supuse unui risc crescut de transformare canceroasă, mai ales dacă sunt activate genele care cauzează cancer.
Cercetătorii au observat că, atunci când o genă care cauzează cancer a fost activată în timpul perioadei de reîntoarcere la alimentație, celulele aveau o probabilitate mult mai mare de a dezvolta polipi precanceroși, comparativ cu activarea genei în timpul postului.
Această descoperire sugerează că alternanța rapidă între perioadele de lipsă și abundență de resurse poate crea un mediu propice pentru dezvoltarea tumorilor.
Deși acest studiu a fost realizat pe șoareci, rezultatele ridică întrebări importante cu privire la siguranța postului intermitent la oameni, mai ales în contextul expunerii la alimente care ar putea induce mutații, cum ar fi carnea arsă. În tim ce postul a demonstrat multiple beneficii pentru sănătate, inclusiv pierderea în greutate, scăderea riscului de diabet de tip 2 și îmbunătățirea sănătății cardiace și cerebrale, este esențial să înțelegem mai bine cum aceste cicluri de post și reîntoarcere la alimentație pot influența riscul de cancer.
"Regimurile de post, în special cele care durează 24 de ore sau mai mult, s-au dovedit a îmbunătăți sănătatea metabolică și a promova regenerarea țesuturilor în diferite specii, inclusiv unele cercetări la om. Această practică poate inversa declinul legat de vârstă în funcția celulelor stem, întinerind atât celulele stem formatoare de sânge, cât și celulele stem intestinale.
La oameni, regimurile de post pot reduce aportul caloric, greutatea corporală, grăsimea corporală, tensiunea arterială, trigliceridele, glucoza din sânge, intoleranța la glucoză și markerii inflamatori, susținând un metabolism sănătos și contribuind la prevenirea sau tratarea unor afecțiuni cronice precum obezitatea și diabetul de tip 2.
Acest studiu sugerează, de asemenea, că, în timp ce postul și restricția calorică pot preveni sau încetini creșterea tumorilor, perioada în care se mănâncă după post, cunoscută sub numele de refeeding, ar putea crește riscul de apariție a tumorilor în cazul expunerii la agenți cancerigeni sau al apariției unor modificări genetice (mutații) în această perioadă.
Sunt necesare mai multe cercetări pentru a înțelege modul în care diferitele programe de post și conținutul meselor afectează riscul de cancer. În general, studiul sugerează să fim precauți cu privire la ciclurile de post în planificarea dietei pentru a promova regenerarea fără a crește riscul de cancer", a spus Kelsey Costa, MS, RDN, un nutriționist dietetician, potrivit Medical News Today.
Ce ar trebui să facem?
Cercetătorii subliniază importanța abordării cu precauție a postului intermitent. Deși există dovezi puternică că postul poate avea beneficii pentru sănătate, este crucial să fim conștienți de potențialele riscuri și să ne asigurăm că alegem un plan alimentar care maximizează beneficiile fără a crește riscul de alte afecțiuni, cum ar fi cancerul.
Deci, postul intermitent sau fastingul continuă să fie un domeniu de mare interes pentru cercetători și practicanți deopotrivă.
Cu toate acestea, până când vom avea o înțelegere mai completă a modului în care aceste practici afectează sănătatea pe termen lung, este recomandabil să abordăm postul intermitent cu o doză sănătoasă de prudență și să ne informăm din surse de încredere.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
