În contextul preocupărilor legate de sănătatea respiratorie, să fim bine informați și să adoptăm măsuri preventive pentru a ne proteja este foarte important. Cum ne putem menține imunitatea într-o stare optimă și cum să adoptăm practici eficiente pentru a preveni infecțiile respiratorii?
Beatrice Mahler, medicul primar pneumolog și șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ din București, oferă sfaturi și informații valoroase cu privire la imunitatea și protecția împotriva infecțiilor respiratorii, cu accent pe gestionarea situației de către persoanele tinere și cele cu comorbidități, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru DC Medical.
Beatrice Mahler - foto: CMMB
Imunitatea și stilul de viață sănătos
Dr. Beatrice Mahler subliniază că persoanele tinere, care au o imunitate bună, nu au afecțiuni asociate și adoptă un stil de viață sănătos, pot gestiona riscul infecțiilor respiratorii prin menținerea regulilor de igienă cunoscute. Pentru această categorie de persoane, respectarea obiceiurilor igienice, cum ar fi spălatul frecvent pe mâini și evitarea contactului cu persoanele bolnave, este suficientă pentru a preveni îmbolnăvirea.
”Dacă persoanele tinere care au o imunitate bună, nu au afecțiuni asociate, au un stil de viață sănăntos, nu au nevoie decât de continuarea regulilor de igienă cunoscută”, ne-a explicat medicul.
Comorbiditățile și măsurile suplimentare
Situația se schimbă pentru cei cu comorbidități, unde dr. Beatrice Mahler subliniază că prezența unor afecțiuni asociate poate duce la o scădere a imunității. În astfel de cazuri, pe lângă adoptarea unui stil de viață sănătos, se recomandă și proceduri care să contribuie la creșterea imunității organismului. De exemplu, în cazul infecției cu virus gripal, vaccinarea antigripală devine o măsură esențială pentru protecție.
”Pentru persoanele cu comorbidități, lucrurile se schimbă. Comorbiditatea aduce o scădere a imunității care impune, pe lângă schimbarea stilului de viață, proceduri care sa crească imunitatea organismului. De exemplu, cu infecția cu virus gripal, vaccinarea antigripală.
Pentru infecțiile gripale care pot să se asocieze la persoanele varstnice cu infecțiile bacteriene, vaccinarea antigripală trebuie completatî de vaccinarea antipneumococică, dar și de alte vaccinuri care vizează infecțiile gripale”, ne-a mai spus dr. Beatrice Mahler.
Simptomele răcelii și gripei
Medicul pneumolog explică că simptomele inițiale pot varia, dar adaugă că, de cele mai multe ori, primele semne includ oboseala bruscă și senzația de scădere rapidă a energiei organismului. Ulterior, pot apărea manifestări la nivelul regiunii capului, cum ar fi rinoree, strănut, ochi în lacrimi. Este important de remarcat că simptomele specifice date de virusul gripal trebuie diferențiate de cele ale unei viroze banale.
”Nu știu dacă putem vorbi despre un prim simptom care să fie general valabil. De cele mai multe ori, persoanele pot avea 3 lucruri principale: dintr-odată, devin obosite, au senzația că energia organismului scade brusc, apar ulterior manifestări la nivelul regiunii capului, incep sa aibă rinoree, să le curgă nasul, să strănute, să aibă ochii înlăcrimați.
Trebuie să facem o diferență între simptomele unei viroze banale și simptomele specifice date de virusul gripal”, ne-a mai explicat dr. Beatrice Mahler.
Temperatura de la care se considera febră
Foto: Freepik
Dr. Beatrice Mahler oferă clarificări privind temperaturile considerate normale și febrile. Ea explică că temperatura normală poate varia și că febra, definită drept temperatura peste 38 de grade Celsius, este un răspuns benefic al organismului la multiplicarea virusului. Cu toate acestea, medicul atrage atenția asupra faptului că gestionarea febrei în cazul copiilor este crucială, iar tratamentul simptomatic poate contribui la reechilibrarea organismului în timpul bolii.
”Dacă în cursul dimineții, ca urmare a sintezei de cortizol, temperatura organismului scade, în mod normal, sub 37 de grade Celsius, după amiaza sau în cursul serii, când organismul se pregătește de etapa de somn, când procesele metabolice scad, temperatura organismului poate să crească.
Și atunci, o temperatură normală poate fi până la 37,2 grade Celsius sau maxim 37,3 grade Celsius. Ceea ce înseamnă că interpretăm starea de febră în momentul în care evaluăm temperatura corpului nostru. Până la 38 de grade vorbim de o zonă subfebrilă. Febra este considerată temperatura peste 38 de grade Celsius. Însă nu ar trebui să vedem febra ca pe un simptom care să pornească panică, ci ca pe o modalitate prin care organismul nostru răspunde la multiplicarea virusului.
Este un mecanism de apărare, pe care organismul îl are, pentru că o creștere a temperaturii corpului nu face altceva decât să blocheze înmulțirea virusului în organism. Iar acest lucru este benefic organismului nostru, chiar dacă starea generală este alterată. Asta nu înseamnă că vom prefera să stăm cu temperaturi mari. Iar pentru un copil riscul este extrem de mare.
Însă administrarea unui tratament simptomatic, care să scadă febra, ajută la reechilibrarea organismului și la crearea unei funcționări cât se poate de normale, ținând cont de starea de boală prin care trece corpul”, ne-a mai spus dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog și șef de lucrări la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ din București.
Aceste sfaturi oferă ghidare, atât pentru persoanele tinere, care pot gestiona riscurile prin obiceiuri igienice, cât și pentru cele cu comorbidități, unde măsurile suplimentare, cum ar fi vaccinarea, devin esențiale. În plus, informațiile despre simptomele specifice și gestionarea febrei aduc claritate asupra modului în care putem înțelege și răspunde la amenințările la adresa sănătății respiratorii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
