O serie de alimente și ingrediente, folosite tot mai des în alimentație, sunt nocive pentru sănătatea mintală. Acestea pot afecta creierul, mai mult, ne pot expune la un risc crescut de afecțiuni ale creierului și ale sănătății mintale, cum ar fi depresia, ADHD, tulburările de anxietate și demența.
Astfel, o conștientizare a acestor aspecte, dar mai ales o schimbare a alimentației vă pot ajuta să evitați problemele generate de aceste alimente.
Care sunt cele mai nocive 6 alimente
Zahărul și carbohidrații rafinați. Este știut deja faptul că atunci când suntem stresați sau nu suntem bine-dispuși tânjim după ”ceva dulce”, pentru confortul pe care ni-l oferă aceste alimente. Zahărul și chiar mierea de albine naturală, precum și carbohidrații rafinați, fie că vorbim de pâinea albă, produse de patiserie, paste sau biscuiți, fac ca nivelul de zahăr să crească și apoi să scadă, având un impact asupra stării de spirit, dar și a sentimentului de bunăstare.
Dietele bogate în zahăr sporesc inflamația, provoacă oboseală și pofte, mai mult, duc la declanșarea neregulată a celulelor cerebrale, care au fost implicate în agresiune, indică un studiu din 2021.
Un at studiu recent a arătat creșterea markerilor de boală Alzheimer preclinică (volum mai mic al creierului și al hipotalamusului, memorie episodică mai slabă și declin cognitiv) asociată cu consumul regulat de băuturi cu un conținut ridicat de zaharuri.
Mercurul din peștii prădători de top. În timp ce peștele este în mod normal considerat un aliment sănătos, pentru aportul de de acizi grași omega 3, unii pești au un conținut foarte ridicat de mercur și ar trebui evitați. Mercurul este o neurotoxină cunoscută care își ”croiește” drum în lanțul alimentar și se poate aduna în cantități dăunătoare în peștii prădători de top.
Mercurul poate afecta creierul și nervii, iar un studiu publicat în urmă cu 5 ani a constatat o asociere între expunerea la mercur și tulburările neurologice, modificări ale dispoziției și dificultăți în reglarea emoțiilor, precum și tulburăro gastro-intestinale.
De altfel, inflamația din intestin este direct legată de perturbarea sistemului nervos central și de problemele de sănătate mintală, inclusiv anxietatea li depresia, potrivit acestui studiu.
Pe lista interzisă se află macroul, rechinul, peștele-spadă și peștele-țiglă.
Îndulcitorii artificiali. Multe persoane, din dorința de a elimina zahărul din alimentație aleg îndulcitorii, iar cei artificiali, inclusiv aspartamul, zaharina și sucraloza, pot duce la creșterea cronică a nivelului de insulină, ceea ce crește riscul de depresie, boala Alzheimer, boli de inimă, diabet și boli metabolice.
De asemenea, acestea sunt asociate cu sindromul metabolic și pot contribui la obezitate, arată cercetările, ambele putând juca un rol în problemele de sănătate mintală.
Aspartamul pare a fi deosebit de grav, deoarece cercetările l-au asociat separat cu probleme comportamentale și cognitive, precum și cu simptome neurofiziologice, cum ar fi probleme de învățare, dureri de cap, convulsii, migrene, stări de iritabilitate, anxietate, depresie și insomnie.
În plus, pentru persoanele cu tulburări inflamatorii digestive cronice, dovezile sugerează că îndulcitorii artificiali pot induce modificări proinflamatorii în bacteriile intestinale și în reactivitatea imunitară a peretelui intestinal, care, așa cum am menționat mai sus, pot juca un rol în depresie, anxietate și alte tulburări de sănătate mintală.
Fructele și legumele încărcate cu pesticide. Chiar dacă sunt considerate esențiale pentru o sănătate, unele dintre produsele cultivate în mod convențional pot prezenta urme de diferite pesticide, pe care dacă le ingerăm, pot provoca efecte nocive asupra sănătății mintale.
Potrivit Dirty Dozen, cele mai puțin curate fructe și legume sunt: căpșunile, spanacul, kale, varza și muștarul, nectarinele, merele, strugurii, ardeiul gras și ardeiul iute, cireșele, piersicile, perele, țelina (frunze) și roșiile.
Un studiu recent sugerează că expunerea la pesticide poate afecta dezvoltarea neurologică și comportamentală a copiilor mici, arătând o legătură între pesticide și reflexele neonatale, dezvoltarea psihomotorie și mentală, precum și ADHD.
Monoglutamatul de sodiu (E621), potențiatorul de aromă, este, de asemenea, un tip de neurotoxină excitatorie - excitotoxine - care s-a demonstrat că afectează negativ creierul.
Activitatea electrică provocată de excitotoxine precum E621 poate schimba activitatea creierului și poate fi asociată cu accese de temperament, depresie, gânduri suicidare, atacuri de panică, distragere a atenției și confuzie.
Glutenul, proteinele care se găsesc în grâu, secară și orz, reprezintă din ce în ce mai mult o problemă pentru persoanele care au o sensibilitate la acesta.
Un studiu de revizuire a constatat că sensibilitatea la gluten și boala celiacă sunt legate de o serie de probleme de sănătate a creierului/sănătate mintală, inclusiv tulburarea de anxietate, depresia, tulburările de dispoziție, ADHD, tulburările din spectrul autist și schizofrenia.
Studiile arată că o dietă fără gluten a fost asociată cu îmbunătățiri la persoanele care au afecțiuni de sănătate mintală. Mai exact, un studiu a constatat o scădere a simptomelor la un set de pacienți cu schizofrenie. Iar trecerea la o alimentație fără gluten a produs o scădere a simptomelor la unele persoane în cadrul unui studiu privind autismul, al unei cercetări privind ADHD și al unui studiu de analiză privind depresia, notează Amen Clinics.
Cât de periculos este glutenul pentru sănătate. Copiii, mai predispuși la afecțiunile digestive
Anxietatea, susceptibilă de transmitere în familie. Risc crescut în rândul fetelor
Anxietatea reprezintă starea emoțională pronunțată, manifestată prin neliniște și care se poate asocia cu palpitații, transpirație și nervozitate. De cele mai multe ori anxietatea apare ca răspuns la un eveniment stresant sau al unei stări prelungite de tensiune.
Se cunoaște de ceva vreme că anxietatea este o problemă de familiei, iar cele mai recente studii sugerează faptul că tulburările de anxietate se transmit de la mamă la fiică, dar și că un tată care nu suferă de această tulburare își protejează fii de a dezvolta anxietatea, notează Science Alert, citând un studiu publicat în JAMA Network Open.
Cercetătorii au analizat rolul naturii față de cel al educației în dezvoltarea anxietății, examinând un set de date de aproximativ 400 de copii canadieni cu vârsta de aproximativ 10 ani care au participat anterior la un studiu axat pe familiile cu risc de tulburări de dispoziție.
Dacă genetica ar juca un rol mai important, se presupune că tulburările de anxietate ar apărea la copiii de ambele sexe în aceeași rată, indiferent dacă mama sau tatăl este părintele care transmite afecțiunea de anxietate.
Dacă copiii dezvoltau tulburări de anxietate pentru că se modelau și învățau de la un părinte de același sex, ar fi de așteptat un model distinct de transmitere de la mamă la fiică și de la tată la fiu. Acesta din urmă este ceea ce au descoperit cercetătorii - cel puțin într-o anumită măsură. Citește mai departe AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
