Grăsimile au căpătat o reputație mai puțin dorită, fiind deseori considerate pricipalul dușman al siluetei sau al sănătății, însă ele sunt necesare în dieta noastră, pentru multitudinea de funcții importante pe care le au.
Astfel, pentru crearea unei diete cât mai echilibrate, specialiștii USDA recomandă ca aportul de grăsimi să fie de cel mult 35% din aportul de calorii, iar cel mai indicat este să le evitați pe cele trans, care se găsesc în alimentele procesate, în timp ce grăsimile saturate să ajungă la 10% din caloriile zilnice.
Deficitul de grăsimi este destul de vizibil, de la deficit de vitamine la scăderea a sistemului imunitar.
Grăsimi, tipuri
Grăsimile alimentare se împart în patru mari categorii:
- grăsimi trans
- grăsimi saturate
- grăsimi mononesaturate
- grăsimi polinesaturate.
Grăsimi trans se găsesc în principal în uleiurile parțial hidrogenate și sunt cele mai puțin sănătoase grăsimi pentru organismul uman. Acest tip de grăsimi este folosit pentru a îmbunătăți gustul și valabilitatea alimentelor procesate. Ce trebuie reținut este faptul că organismul nostru nu are nevoie de acest tip de grăsimi, iar o cantitate mare poate crește riscul de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral și diabet zaharat de tip 2.
Grăsimile trans se găsesc în alimentele procesate, inclusiv floricele de porumb pentru microunde, în produsele de patiserie, alimentele prăjite, margarină.
Grăsimile saturate se găsesc în produsele de origine animală, precum carnea, ouăle și produsele lactate. Studiile actuale sugerează că înlocuirea grăsimilor saturate cu grăsimi nesaturate este asociată cu un risc mic de boli de boli de inimă, notează Healthline.
Grăsimile mononesaturate se găsesc în produsele de origine vegetală, precum uleiurile vegetale, nuci, untul de nuci și avocado.
Potrivit Asociației Americane a Inimii, grăsimile mononesaturate pot ajuta la reducerea nivelului de colesterol rău din sânge, iar acest lucru este benefic pentru prevenirea bolilor de inimă.
Grăsimile polinesaturate sunt grăsimi esențiale, pe care organismul nu le poate produce, motiv pentru care este important să le introducem prin dietă.
Cea mai cunoscută grăsime polinesaturată este acidul gras Omega 3, care poate contribui la reducerea riscului de boli de inimă, protejează împotriva aritmiilor și ajută la scăderea tensiunii arteriale. Acizii grași Omega 3 se găsesc în: peștele gras, fructe de mare, semințe de in, semințe de chia, nuci.
Pentru o bună stare de sănătate, recomandat este ca majoritatea grăsimilor consumate să facă parte dintre cele mononesaturate sau polinesaturate.
Rolul grăsimilor în organism
Organismul uman are nevoie de grăsimile alimentare pentru multe dintre procesele biochimice.
Grăsimile joacă roluri unice în dietă, inclusiv creșterea absorbției vitaminelor liposolubile (vitaminele A, D, E și K), precum și a substanțelor fitochimice și contribuie la aroma alimentelor, arată Powerfull Pacients.
De asemenea, grăsimile susțin creșterea celulară, susțin sănătatea creierului și a ochilor, ajută la vindecarea rănilor, producția de hormoni specifici, inclusiv hormonii sexuali testosteron și estrogen, sursă de energie (un gram grăsimi asigură 9 calorii de energie, în timp ce un gram de carbohidrați sau proteine aduce doar 4 calorii de energie).
5 semne ale deficitului de grăsime
Ce se întâmplă în corp atunci când avem un aport redus de grăsimi în alimentație?
Deficit de vitamine
Așa cum am precizat deja, grăsimile sunt bune pentru absorbția vitaminelor liposolubile (A, D, E și K), astfel că un consum scăzut de grăsimi poate duce la un deficit al acestor vitamine, chiar dacă avem în alimentație produse bogate în ele.
O cantitate insuficientă din aceste vitamine crește riscul de:
- orbire nocturnă
- infertilitate
- gingii inflamate
- vânătăi ușoare
- păr uscat
- dantură slăbită
- depresie
- dureri musculare
- cheagruri de sânge sub unghii.
Dermatită
Cercetătorii au descoperit că grăsimea este parte esențială a structurii celulelor pielii și ajută la menținerea unei bariere de hidratare. Astfel, dacă nu consumați suficiente grăsimi, acest lucru se va vedea la nivelul pielii, prin apariția dermatitei, erupție cutanată uscată și solzoasă.
Vindecare greoaie a rănilor
Un alt semn al aportului scăzut de grăsimi este vindecarea greoaie a rănilor. Deficitul de vitamine liposolubile, precum vitamina A și D, pot duce, de asemenea, la o vindecare mai lentă a rănilor.
Căderea părului
Moleculele grase din corpul dumneavoastră numite prostaglandine promovează creșterea părului. Astfel, un consum scăzut de grăsimi poate schimba textura părului, iar studiile sugerează că ar putea crește riscul de cădere a părului de pe scalp, dar și de pe sprâncene.
Îmbolnăviri frecvente
Reducerea consumului de grăsimi poate duce la slăbirea sistemului imunitar, iar acest lucru se va vedea prin frecvența îmbolnăvirilor.
Cele mai importante grăsimi pentru creșterea celulelor imunitate sunt acizii grași Omega 3 și Omega 6.
Acizii grași Omega 3 au un rol antiinflamator și ajută, printre altele și la reducerea masei corporale sau a grăsimii de la nivelul ficatului.
Acizii grași Omega 6 furnizează și ei energie, însă sunt pro-inflamatori, motiv pentru care raportul dintre Omega 6 și Omega 3 trebuie să fie cuprins între 1 la 1 și 4 la 1, acesta reduce cu 70% rata mortalității.
De menționat că dietele occidentale, pline în grăsimi, zahăr și sare, au un raport de 15 la 1, și chiar 17 la 1, mai arată Healthline.
Vezi și: Simptomul care indică un nivel ridicat de colesterol. Te trezește din somn
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
