Stresul este o reacție naturală a corpului, fizică și psihică, la experiențe negative și pozitive, deopotrivă. Prin stres, creierul și corpul răspund la solicitări. Orice provocare - cum ar fi performanța la locul de muncă sau la școală, o schimbare semnificativă a vieții sau un eveniment traumatic - poate fi stresantă.
„Pe termen scurt, stresul poate fi benefic pentru sănătatea și siguranța noastră, ajutându-ne să facem față situațiilor dificile. Multe persoane spun că lucrează mai bine în condiții de stres. Pe termen lung apare, însă, cronicizarea, iar stresul atinge un nivel care determină pierderea controlului, teamă și anxietate. Când devine cronic, stresul poate cauza o multitudine de simptome, afecțiuni și dezechilibre la toate nivelurile: fizic, mental și emoțional”, a declarat dr. Petronela Nechita, medic primar psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iași.
Stresul cronic ne poate distruge sănătatea: afectează în egală măsură sistemul nervos central, cardiac, respirator, endocrin, imunitar, digestiv, muscular și reproducător. „Este extrem de important să acordăm atenție modului în care ne ocupăm de factorii de stres minori și majori, astfel încât să știm când să solicităm ajutor”, consideră dr. Nechita.
Stresul este generat de presiunea responsabilităților zilnice, de evenimentele neplăcute din viața noastră (decesul cuiva drag, un divorț, pierderea locului de muncă etc) sau de afecțiunile fizice. Ȋnsă, în prezent, stresul este întreținut și de nesiguranța pe care o experimentăm cu toții: imagini sau clipuri video cu dezastre naturale, cazuri de violență în familie sau atacuri violente, prezentate pe rețelele de socializare, și, mai nou, pandemia de COVID-19.
Iată cinci lucruri pe care ar trebui să le cunoaștem despre stres:
1. Indiferent cum se manifestă, stresul ne afectează pe toți. Toată lumea experimentează stres din când în când, iar pentru foarte mulți este chiar un stil de viată. Unele persoane pot face față stresului mai eficient și se pot recupera mai repede decât altele. Stresul poate fi legat de presiunea școlii, a muncii, a familiei sau de responsabilități cotidiene. Stresul poate fi cauzat de o schimbare bruscă negativă, cum ar fi pierderea unui loc de muncă, divorțul sau boala. Stresul traumatic poate fi experimentat în timpul unui eveniment cum ar fi un accident major, un război sau un dezastru natural în care oamenii pot fi în pericol de a fi grav răniți sau uciși. „Persoanele care suferă de stres traumatic pot avea simptome emoționale și fizice temporare foarte dureroase, dar majoritatea se recuperează în mod natural la scurt timp”, afirmă dr. Petronela Nechita.
2. Nu tot stresul este rău. Într-o situație periculoasă, stresul semnalează corpului să se pregătească pentru a face față unei amenințări sau pentru a fugi în siguranță. În aceste situații, pulsul se accelerează, respirația devine mai rapidă, mușchii sunt încordați, iar creierul folosește mai mult oxigen; toate funcțiile vizează supraviețuirea, ca răspuns la stres. „În situații care nu pun viața în pericol, stresul poate motiva oamenii, cum ar fi acele momente în care trebuie să dăm un test sau un interviu pentru un nou loc de muncă”, consideră medicul psihiatru de la Institutul „Socola” .
3. Stresul pe termen lung poate dăuna sănătății. A face față impactului stresului cronic poate fi o provocare. Sursa stresului pe termen lung este mai constantă decât stresul acut, organismul nu primește niciodată un semnal clar pentru a reveni la funcționarea normală. „Atunci cȃnd ne confruntăm cu stresul cronic, aceleași reacții de salvare a vieții pot perturba sistemul imunitar, digestiv, cardiovascular, de somn și de reproducere. Unele persoane pot prezenta în principal simptome digestive, în timp ce altele pot avea dureri de cap, insomnie, tristețe, furie sau iritabilitate. De-a lungul timpului, solicitarea continuă și stresul pot contribui la apariția unor probleme grave de sănătate, cum ar fi bolile de inimă, hipertensiunea arterială, diabetul și alte boli, inclusiv tulburări mentale, cum ar fi depresia sau anxietatea”, avertizează dr. Nechita.
4. Există modalități de a gestiona stresul. Dacă se iau măsuri practice pentru a gestiona stresul, se poate reduce riscul de efecte negative asupra sănătății. Recunoașteți semnele răspunsului corpului dumneavoastră la stres, cum ar fi dificultățile de somn, creșterea consumului de alcool și alte substanțe, furia ușoară, senzația de depresie și energia scăzută. „Discutați cu medicul dumneavoastră sau cu un specialist din domeniul sănătății mintale. Nu așteptați ca medical de familie să vă întrebe despre stres. Cereți ajutor de la medici pentru a primi îngrijiri medicale adecvate pentru problemele de sănătate existente sau noi. Tratamentele eficiente vă pot ajuta dacă stresul vă afectează relațiile sau capacitatea de a lucra”, condieră dr. Petronela Nechita, medic primar psihiatru.
Un alt aspect important este mișcarea zilnică. Doar 30 de minute pe zi de mers pe jos vă pot ajuta să vă îmbunătățiți starea de spirit și sănătatea. Explorați programele de relaxare sau wellness, care pot include meditație, relaxare musculară sau exerciții de respirație. Este extrem de important să stabiliți obiective și priorități zilnice. Decideți ce trebuie făcut acum și ce poate aștepta. Învățați să spuneți „nu” noilor sarcini dacă începeți să simțiți că sunteți suprasolicitați. Încercați să fiți conștienți de ceea ce ați realizat la sfârșitul zilei, nu de ceea ce nu ați fost în stare să faceți. Păstrați legătura cu persoanele care pot oferi sprijin emoțional și ajutor practic. Pentru a reduce stresul, cereți ajutor, în afară de medici, și prietenilor, familiei, comunității sau organizațiilor religioase.
5. Dacă sunteți copleșiți de stres, cereți ajutor unui profesionist din domeniul sănătății. Ar trebui să căutați ajutor imediat dacă aveți gânduri suicidare, sunteți suprasolicitați, simțiți că nu puteți face față sau consumați mai frecvent droguri sau alcool ca urmare a stresului. Este posibil ca medicul dumneavoastră să vă poată oferi o recomandare. „Oricine se poate simți copleșit în această perioadă de pandemie”, concluzionează dr. Petronela Nechita, medic primar psihiatru în cadrul Institutului de Psihiatrie „Socola” Iași.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
