Față de acum 2000 de ani, medicina a înregistrat progrese uimitoare. Medicina nu a apărut ca știință așa cum este cunoscută astăzi. De la arta vracilor și șamanilor, care pretindeau că alungă duhurile rele și de la medicina sacerdoților care practicau în umbra templelor, până la medicina modernă este o cale lungă.
De ce ar trebui să ne intereseze medicina din vremuri antice, înainte ca oamenii să cunoască despre microbi, antibiotice, circulația sângelui sau anestezice? Deși acum avem o imagine mult mai detaliată și mai precisă a medicinei, grecii antici ne pot ajuta să ne gândim la o serie de subiecte care sunt încă relevante astăzi, potrivit unui articol publicat de Greek Reporter, citat de DC News.
1. Tratamente noi (vechi)
Ideea că am putea descoperi un tratament necunoscut într-un tratat uitat pare un motiv promițător pentru a studia grecii antici. Dar nu este atât de simplu.
Da, este posibil ca o plantă uitată folosită în lumea antică să se dovedească astăzi la baza unui nou medicament, dar asta nu s-a întâmplat încă. Ar trebui să treacă prin diferitele etape ale testării pe care acum le considerăm esențiale și asta nu este întotdeauna simplu.
Grecia antică nu a fost vreo epocă de aur a medicinei simple și sigure. Unele tratamente, cum ar fi fumigația uterică, au fost neplăcut de invazive. Alții au folosit materiale foarte periculoase, precum eleborul.
Cu toate acestea, medicamentele nu au fost punctul de plecare al medicinei antice. Mai întâi a venit dieta, în sensul larg al întregului tău mod de viață, inclusiv mâncarea, băutura, exercițiile fizice, excrementele și somnul.
Sănătatea a fost văzută ca echilibrul diferitelor fluide din organism. Accentul pe dietă nu a fost niciodată o chemare de a consuma alimente crude, indiferent de pretențiile șarlatanilor moderni care folosesc numele doctorului grec antic Hipocrate pentru a-și vinde regimurile de dietă.
Se credea că starea unui pacient nu rezultă doar din echilibrul corpului său, ci și din modul în care corpul respectiv se raportează la mediul înconjurător.
În condițiile în care bolile legate de obezitate și sănătatea mintală le ocupă astăzi din ce în ce mai mult timp medicilor, nu este de mirare că medicina se îndreaptă din ce în ce mai mult către o abordare holistică în stil grecesc.
2. Medicina cere încredere
În timp ce folosirea medicinei antice grecești ca sursă de remedii este problematică, folosirea ei pentru a înțelege relația dintre medic și pacient este mai simplă.
Încă spunem: ”Aveți încredere în mine, sunt medic”. Dar, în mod clar, a existat multă neliniște în legătură cu medicii din lumea antică. Nu erau membri ai familiei, așa că era riscant să-i lași să se apropie de corpul tău, mai ales când nu te simțeai foarte puternic.
A fi bolnav a fost văzut ca o pierdere a autocontrolului și, prin urmare, dăunătoare masculinității unui bărbat.
Pentru a câștiga încrederea unui pacient, un medic trebuia să se asigure că imaginea lui era corectă. Astăzi, este haina albă. În Grecia antică, totul era să purtați haine simple, simple, să evitați parfumurile puternice și să nu citați niciodată poeții la patul pacientului. Dacă ai citit vreo tragedie grecească, vei înțelege de ace acest lucru nu era recomandat.
Când te simți rău, nu este încurajator să auzi ”Moartea este singura apă care spăla această murdărie” sau ”singur în mizeria mea m-aș târî, târându-mi piciorul nenorocit”.
Ca medic, trebuia să înțelegi ce gândesc pacienții tăi și să-i ajuți să aibă încredere în tine. Și dacă ar avea încredere în tine, atunci ar parcientul ar accepta cu ușurință remediile.
3. Tratamentele se demodează
Medicina nu este un proces liniar, ci are suișuri și coborâșuri, iar noile descoperiri nu prind întotdeauna. Disecția umană ca modalitate de a afla cum funcționează corpul a fost efectuată în secolul al III-lea î.Hr., dar a fost apoi abandonată timp de sute de ani.
Medicina romană pare să fi fost o abordare simplă, la domiciliu, cu capul familiei care colectează și aplică remedii. Când medicina greacă a început să preia conducerea la Roma, nu a avut un succes instantaneu: o poveste despre un medic grec timpuriu din Roma îl etichetează pe acesta drept ”Măcelarul”.
Eventualul triumf al medicinei grecești nu a fost pentru că ar fi fost ”mai bine”. Poate că a fost atracția unei practici la modă – sau pentru că se baza în afara familiei. Sau poate să fi fost din cauza faptului că avea explicații atașate, mai degrabă decât să se bazeze în întregime pe încrederea în autoritate.
4. Cu toții vrem să știm ”de ce?”
De ce eu? De ce acum? Religia antică dădea vina pe zei sau eșecurile tale de a nu-l onora pe cel potrivit în modul corect.
Medicina antică a explicat, de asemenea, boala în termeni de ceea ce ați făcut greșit, dar ca și cauze principale ale bolilor indica mai mult spre lipsa unui stil de viață sănătos, consumul de aimente greșite sau a face prea mult sau prea puțin exercițiu.
Odată ce știm ”de ce”, putem afla ce să facem pentru a vindeca. Medicina antică sugerează că a da vina numai pe pacient nu va ajuta. Acesta este ceva ce medicina modernă abia începe să realizeze.
Despre cel de-al 5-lea lucru genial pe care trebuie să-l învățăm - citește în continuare AICI
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
