Alimentația joacă un rol crucial în menținerea sănătății și a greutății corporale optime. Carbohidrații, grăsimile și alte componente alimentare pot influența semnificativ modul în care corpul nostru stochează și utilizează energia.
Este esențial să înțelegem diferența între alimentele sănătoase și cele nesănătoase, și cum acestea afectează grăsimea abdominală și starea generală de sănătate.
Alimentele bogate în carbohidrați
Carbohidrații, inclusiv carbohidrații complecși, cum ar fi cartofii dulci, dovleacul și orezul brun, pot ajuta la reducerea grăsimii de pe burtă dacă sunt consumați cu moderație. Cu toate acestea, carbohidrații simpli, cum ar fi produsele din făină procesată, cum ar fi pâinea albă sau orezul alb, pot provoca vârfuri de zahăr și insulină, ceea ce poate duce la obezitate, rezistență la insulină, inflamații și alte probleme de sănătate atunci când sunt consumate în mod regulat.
Îndulcitori naturali și artificiali
Îndulcitorii cu un conținut scăzut de carbohidrați, se găsesc în anumite fructe, legume, îndulcitori artificiali și alimente fără zahăr. Acești îndulcitori pot provoca grăsime pe burtă și gaze, din cauza dificultății lor de a trece prin pereții celulari.
Carnea procesată
Carnea procesată, inclusiv mezelurile, crenvurștii și carnea tocată, este bogată în calorii și grăsimi saturate, care pot duce la boli de inimă și accidente vasculare cerebrale. Acestea sunt greu de digerat și nu au fibre, ceea ce face ca ele să stea mai mult timp în intestine.
Alimentele prăjite
Alimentele prăjite, ca și cele procesate, pot provoca reflux acid și arsuri la stomac din cauza conținutului ridicat de grăsimi, care durează mai mult timp pentru ca organismul să le digere, ceea ce le face să contribuie în mod semnificativ la creșterea grăsimii în zona abdominală.
Produsele de patiserie
Brioșele și biscuiții cu infuzie de afine pot să nu fie o alegere sănătoasă din cauza naturii lor procesate și ambalate. Aceste produse din făină pot perturba nivelul de energie și de zahăr din sânge, ducând la obezitate și alte probleme de sănătate.
Foto: Freepik @kroshka__nastya
Lactatele
Fundația Internațională pentru Tulburări Gastrointestinale (IFFGD) recomandă evitarea FODMAP-urilor, care sunt carbohidrați rapid fermentabili care pot agrava intestinul. Lactoza, care se găsește în tot laptele de origine animală, este cel mai frecvent FODMAP.
Pe măsură ce îmbătrânim, corpul nostru produce mai puțină lactază, ceea ce poate cauza probleme digestive în timp. Nivelurile insuficiente de lactază pot fi influențate de genetică și etnie, aproape 100% dintre asiatici și indieni americani având niveluri scăzute de lactază și multe tulburări intestinale. FODMAP-urile se găsesc în lapte, iaurt, brânzeturi moi și deserturi pe bază de lactate.
Alimentele bogate în fructoză
Alimentele bogate în fructoză pot provoca gaze, balonare și diaree, simptome comune ale sindromului de colon iritabil. Cercetările din 2015 au constatat că „malabsorbția fructozei” intensifică simptomele SCI. Restrângerea fructozei în alimentație poate duce la ameliorarea simptomelor, în special în anumite fructe, legume și îndulcitori.
Manitolul, un zahăr natural care se găsește în ananas și morcovi, poate persista în intestine, ducând la disconfort și diaree. Este important să evitați aceste alimente pentru a limita grăsimea de pe burtă.
Alimentele cu 0 grăsimi
Alimentele fără grăsimi nu pot fi mai sănătoase sau mai bune pentru pierderea în greutate, potrivit Dr. Romm. Grăsimile de înaltă calitate, cum ar fi uleiul de măsline și avocado, sunt esențiale pentru o funcționare sănătoasă, în timp ce grăsimile nesănătoase pot provoca inflamații cronice. Grăsimile au energie, făcându-ne să ne simțim sătui mai mult timp și să fim mai predispuși să luăm mai puține gustări.
Prin urmare, alimentele fără grăsimi nu înseamnă neapărat mai puțină grăsime pe burtă, deoarece alimentele de calitate cu grăsimi complete sunt benefice pentru organism, inclusiv pentru sistemul digestiv.
Băuturile alcoolice
Consumul de alcool poate avea un impact negativ nu doar asupra ficatului, ci și asupra proceselor de ardere a grăsimilor din organism. Alcoolul se transformă în zahăr, similar amidonului, ceea ce crește stocarea grăsimilor și diminuează inhibițiile.
Acest lucru poate duce la o preferință pentru alimente bogate în calorii, cum ar fi deserturile. Pentru a evita acest lucru, se recomandă să consumați cu moderație băuturi cu un conținut mai scăzut de zahăr, cum ar fi tequila și vodca, și să evitați să folosiți sucurile și băuturile dietetice pentru cocktail-uri.
Grăsimile nesănătoase
Grăsimile trans, grăsimile saturate și grăsimile omega-6 sunt legate de inflamații și de excesul de grăsime de pe burtă. Deși Administrația pentru Alimente și Medicamente are reguli pentru eliminarea grăsimilor trans, termenul limită pentru unele produse este prelungit până în 2021.
Unii producători au solicitat FDA prelungiri, iar unele utilizări ale uleiurilor rafinate sunt încă permise. Grăsimile trans pot crește riscul de boli de inimă, în timp ce grăsimile de bună calitate, cum ar fi uleiul de măsline și avocado, sunt ideale pentru o funcție celulară sănătoasă și pentru prevenirea excesului de mâncare.
Alegerea alimentelor potrivite joacă un rol esențial în menținerea unei greutăți sănătoase și în prevenirea acumulării de grăsime abdominală. Prin evitarea carbohidraților simpli, a grăsimilor nesănătoase, a cărnii procesate și a altor alimente problematice, ne putem proteja sănătatea și îmbunătăți bunăstarea generală.
În schimb, adoptarea unei diete echilibrate, bogată în grăsimi sănătoase și carbohidrați complecși, poate contribui la menținerea unei siluete armonioase și la prevenirea bolilor. Este important să fim conștienți de impactul pe care alimentele îl au asupra organismului nostru și să facem alegeri informate pentru un stil de viață sănătos și echilibrat.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
